x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei '06 Radacini cu chip de poveste

Radacini cu chip de poveste

de Carmen Preotesoiu    |    11 Iul 2006   •   00:00
Radacini cu chip de poveste

Cum intri in holul generos al casei sale, te intampina fie o Eva ispitita de un sarpe alunecos, slefuit pana ce a capatat luciu, fie Popey Marinarul, cu nelipsita pipa in coltul gurii, de data asta, insa, din lemn gasit in plimbarile sale lungi prin padure, de mana cu cei doi fii ai sai, acum holtei gata de insuratoare.

O VIATA DE OM. "O venit pe-aici, la Moneasa, domnu’ Piersic. Ce mare bucurie o fost cand o pasit in casa mea si mi-o atins lucrarile", se faleste cu masura nea Dan, si ne-arata vederea pe care a primit-o de la marele actor, in care il asigura ca de-ndata ce va face o expozitie "va fi incantat sa o prezinte". Omul de 50 de ani a lucrat toata viata si la strung, dar si cu rindeaua, mesterind in carnea generoasa a radacinilor. Bucatile de lemn ce i-au parut omului a semana fie cu un trup de femeie, fie cu o pasare gata de zbor, fie cu o reptila preistorica sau cu urechea lui Van Gogh au fost stranse morman in curtea barbatului, ca in cele din urma, prin interventia daltei, sa capete chip si nume, inspirat din lumea de zi cu zi, din personajele cartilor pe care le-a citit.

CU ATA SI CUIE. De ceva vreme, oamenii de peste tot au batut la poarta sa cu gand sa achizitioneze vreo lucrare, ca suvenir. Nici gand insa sa te intelegi cu boemul mester. "De toate m-am atasat, nu mai pot sa ma despart de ele", spune barbatul cu sfiala. De curand, nea Dan a descoperit, ajutat de copiii sai, si tehnica realizarii de tablouri din ata si zeci de cuie, renumite acum prin buticurile din Franta, de unde a si prins mestesugul.

"Lampa de pe perete a facut-o intr-o noapte. Nu a putut sa inchida ochii pana ce nu a impletit si ultimul fir de ata", povesteste sotia sa si-mi arata peretii incaperii intesati de astfel de lucrari, timp in care mana mesterului mangaia obiectele sculptate, asa cum obisnuia sa-si mangaie pruncii pe crestet atunci cand cu ochii atintiti la tatal lor, furau din talentul si tehnica mesterului cu maini de strungar si inima de artist.

×