Dezinteresul autoritatilor a cam se-cat Sarata Monteoru, singura stati-une balneoclimaterica din judetul Buzau. Statiunea, sedata de aerul tare, pentru care este celebra, nu are deocamdata apa potabila. Sursele de apa sunt atinse de petrol, sare, brom sau iod.
CURA. Suferinzii isi pun ultima speranta in apele miraculoase |
Citește pe Antena3.ro
FARA APA
|
In Sarata Monteoru, locuitorii stau cu bogatia in curte, dar nu au apa buna de baut. De cele mai multe ori, forand pentru a capta o sursa de apa, oamenii dau peste petrol sau izvoare de apa sarata sau bogata in brom, iod si sulf. Peste 100 de afectiuni interne si externe pot fi ameliorate sau vindecate prin tratamentul cu aceste ape si namolul din zona, dar setea nu ti-o potolesti decat cu apa imbuteliata, din comert. In urma cu zeci de ani, apa era adusa din deal, printr-un sistem de captare si cadere naturala. Acesta s-a deteriorat si nu a mai fost reconditionat, Monteoru fiind una dintre putinele localitati buzoiene fara apa curenta.
|
MOSTENIREA GRECULUI
| ||
|
1895
LA MINA DE PETROL, CU APROBARE
| |
|
Pasiunea pentru istorie
Pe Doamna "Stie-Tot despre Sarata-Monteoru" o cheama Marcela Marin. Nu este de-a locului decat de vreo 23 de ani, de cand s-a mutat in mica localitate din apropierea Buzaului, fiindca sotul sau, Iuliu Marin, fusese detasat aici cu munca. Fiind curioasa din fire, a cautat sa afle tot despre istoria locului. A ajuns sa adune tot felul de legende, fotografii si documente despre Sarata Monteoru, pe care le-a folosit in albumul monografic dedicat localitatii. Desi nimeni nu o intrece in ceea ce priveste informatiile pe care le poate oferi despre statiune, indiferent daca acestea sunt legate de istorie, izvoare, boli care pot fi tratate aici sau mici cancanuri, Marcela Marin se zbate in continuare sa afle cat mai multe si sa faca ceva pentru asezarea care i-a devenit casa, fiindca "e pacat sa nu se stie despre aceste locuri si sa nu i se exploateze bogatiile naturale". De ceva vreme are un aliat de nadejde in persoana profesorului de geografie Mihai Mancu. Impreuna cu acesta vrea sa propuna protejarea unei arii din zona Sarata Monteoru unde cresc cateva specii rare - crinul de padure, bujorul de padure si laleaua pestrita. Deocamdata le cauta printre copacii de pe dealurile din jur, le numara si le fotografiaza. Misiunea lor se va incheia abia atunci cand vor reusi sa obtina protejarea acestora prin lege. Marcela Marin si sotul sau, fost sef al minei de petrol din Sarata, actualmente pensionar, isi vad de viata si de oaspetii care le trec pragul micutei pensiuni pe care au deschis-o la capatul soselei care strabate asezarea. Nemultumirile lor de intreprinzatori particulari sunt multe, dar cele mai dureroase se leaga de lipsa alimentarii cu apa si a canalizarii, dar si de faptul ca autoritatile locale se intereseaza prea putin de soarta statiunii. "Nu stiu de ce, Monteoru a devenit din «perla Buzaului» «rasul Buzaului». Dupa Revolutie s-a stricat si ce nu era stricat inainte. Abia de vreun an a inceput sa se mai miste cate ceva", remarca Iuliu Marin.
UNDE SE AFLA ECHIPA JURNALULUI
| |
|