x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Turistul in razboi cu Sfanta Ana

0
Autor: Carmen Dragomir Sidonia Silian 30 Iun 2006 - 00:00

Natura se retrage pas cu pas din fa-ta civilizatiei. Lacul limpede si veci-na sa, mlastina sulfuroasa, alcatu-iesc un colt de rai amusinat de tu-risti lacomi de frumos, de fleici si de beri. La Sfanta Ana, un erudit mucalit e cerberul cu mustati fioroase ce pazeste de dusmani bipezi nobila puturosenie din vale.

  • Raliu - Retromotoarele si pensionarii
  • Simboluri de Tusnad - Muzeul apelor
  • Jurnal de Caravana - Cei care sunt ce sunt

    > FOTOREPORTAJ - Click pe imagine
    VALOROS. La 950 de metri altitudine, lacul de origine vulcanica este unicat in Europa

    La 9 km de Balvanyos, spre Tusnad, facand la dreapta din sosea. Lac limpede, vecin cu o mlastina sulfuroasa. Colt de rai amusinat de turisti lacomi de frumos, de fleici si de beri. Nu poti nici sa-i tii pe-afara, nu-ti vine sa-i lasi inauntru. Atunci? Ii lasi si... stai cu ochii pe ei.

    Torc de placere. La o distanta intre ele cat sa nu li se intrepatrunda sporovaielile, bisericutele - in majoritate formate din familii cu copil, catel, fara purcel - stau intinse relaxat pe iarba. Aici vorbesc romaneste, acolo ungureste - parca ar fi continutul unui ghid de conversatie bilingv. Peisajul: iarba deasa. Ca frotirul unui halat. Nori albi si pufosi. Ca oile de pe drumul care te duce spre lac. Valuri ritmice, repetitive, mici, egale in marime. Ca desfasuratoarele de stiri tv. O liniste divina. Ca a ingerilor. Si multi copaci. Atmosfera... atmosfera penduleaza intre tonul puturos, usor frivol al turistilor veniti sa-si petreaca week-end-ul in natura si cel grav si riguros al administratorului. "Sau mai bine zis: al custodelui rezervatiei, conform Legii 42 din 2001", dupa rectificarea lui Kerezsy Lazslo, cel despre care este vorba in propozitie. E in exercitiul functiunii si se uita panoramic spre lac. Efectul: il incearca o nevoie irepresibila sa vorbeasca despre "lipsa de civilizatie" cu care se confrunta de "doispe ani" incoace, de cand se ocupa de ingrijirea Lacului Sfanta Ana: "Sunt oameni care nu inteleg ca nu au voie sa faca foc, pentru ca dedesubt este turba si se poate aprinde imediat", se revolta el. Mai mult! A pus "in toata zona 120 de cosuri de gunoi". Dar degeaba! Tot mai gaseste "resturi alimentare".

    LOC DE VIS. Apa are efect de drog pentru turisti

    NERVI. Se opreste brusc, vazand cum un barbat isi protapeste masina exact in gura aleii care coboara spre lac, reusind sa incurce toata circulatia, act care, de altfel, se pliaza perfect pe fundalul criticilor sale. Si continua: "Vedeti? Plus ca aceia care au probleme cu inima mai fac prostia sa inoate prin partile lacului care sunt inchise la culoare, adica in zonele cu apa cea mai rece... si poc! Fac infarct!", explica el. Pe de alta parte, "daca vreti sa-l injurati", cereti-i "un pahar de apa": "N-avem pic de apa potabila in zona!". Si nici la capitolul grupuri sanitare nu sta prea bine: "Nu exista nici macar un wc ecologic in zona, incercam sa vedem cum facem, ca sa aducem unul!".

    TINOVUL MOHOS. Candva. Picior de om nu simtise iarba. Maruntaiele pamantului colcaiau, lava rabufnea ca o hemoragie cronica. Un crater intins pe 80 de hectare, gaunos de 60 de metri, aparea brusc. Setos din cale-afara, sugea vreo 4 milioane de metri cubi de apa. Viscerele adancului erau suferinde, lutul se zvarcolea. Cenusa si bolovani s-au asezat peste locuri si orizontul gri a inceput, cu incetul, sa prinda nuanta verde a vietii. De 12.000 de ani intestinele pamantului s-au vindecat. Azi, dupa un trecut zbuciumat, "Tinovul Mohos ni se descopera ca o granita la hotare de vis. Lacul cu muschi, cum i se mai spune, este singurul inca activ, dintre cele 267 de tinoave din Romania, si cel mai bine pastrat", spune ghidul, Peter Bender. De jur-imprejur, muschiul de tundra se intinde precum o mocheta groasa de zece metri. "Calcat repetat, muschiul dispare! Cel mai mare pericol il reprezentam noi, oamenii."

    TURISM. Muntele este napadit de vizitatori

    CIUDATENII. Din loc in loc, bobite liliachii, mici de ai putea sa le pierzi printre dinti. Nebunele se cheama. A se pronunta cu accent pe al doilea "ne". Vreo zece stropi de clorofila ar fi de-ajuns ca sa fii "high". Adica dus… Dar cum nimic nu e degeaba, eventualii mancatori vor fi supusi chinului pantecaraiei excesive. Ne holbam cu atentie la vegetatia rahitica de tundra. Bzzz… O libelula bazaie ca apucata. Si e apucata la propriu. Hat! De tentacule pofticioase de planta cu nume romantic. "Roua Cerului" are un apetit deosebit. Inghite vreo 50 de insecte pe sezon. Mare cat o unghie de la degetul mic al unui copil, nesatula cu petale lungi este unicat in Romania. Printre pini pitici, veterani de 400 de ani, bumbacarite - ca niste sageti cu pufuleti albi in varf - cumpanesc in vant. Si daca nu eram deja nauci de-atata fantezie reala, mai aflam una: cu un rozmarin de tundra, in 72 de ore poti sa-i citesti dusmanului Biblia si sa-i tii lumanarea. Si nici nu se observa la autopsie! Ochii unora stralucesc cu interes, ghidul se codeste sa ne arate minunea….

    Il lasam in urma cu restul grupului: si el, si ei, maghiari. Peter Bender, erudit mucalit si amfitrion perfect in mlastina lui si-a intregului popor, a avut grija sa ne explice mai intai noua, in romaneste, tot ce era de spus. Abia apoi se indrepta spre "ai sai", de trei ori mai multi, si-o lua de la capat. Nu sapte, ci mult mai multi ani de-acasa are acest iubitor al naturii, cerberul cu mustati fioroase ce pazeste de dusmani bipezi nobila puturosenie din vale de Sfanta Ana.

    ATRACTIE PENTRU OAMENII DE STIINTA
    Dintr-o margine intr-alta a craterului care imbratiseaza rezervatia, 15 ochiuri de apa rece si acida si-au croit drum in vegetatia densa. "Au fost mai multe pe vremea bunicilor, intr-o suta de ani presul de muschi se va asterne si peste ele", spune el. Prin apele intunecate, raci, melci si broaste, serpi de apa si vipere se simt in largul lor. Arahnologi din toata lumea vin sa caute aici acul in carul cu fan: o specie de paianjen descoperita in urma cu trei ani, foarte rar intalnita in alta parte. Din cand in cand, cerbi si ursi cu vederea obosita vin sa-si trateze retinele cu afine. "Puteti sa beti si afinata, are un rezultat foarte rapid, dupa un litru vedeti instantaneu dublu", mustaceste ghidul.

    Locatie
    Baile Tusnad se afla la 32 km sud de Miercurea-Ciuc, 37 km nord de Sfantu Gheorghe, 67 km de Brasov si 35 km de Baraolt si este situata intre Muntii Bodoc si Harghita. Este singurul oras din Ciucul de Jos. Baile Tusnad a fost declarat oras in 1968, azi fiind cel mai mic oras din Romania. In 1992 a avut 1.953 de locuitori. Statiunea se afla pe versantul vestic al Masivului vulcanic Ciomatul, in Defileul Oltului, la 656 m altitudine, in mijlocul unor paduri de brazi si de foioase. Localitatea e accesibila pe DN 12 sau pe linia CF 400.

    Cum a evoluat
    In anii 1948-1950, vilele si restaurantele din Baile Tusnad sunt nationalizate. Este introdus curentul electric, se construiesc canalizarea si reteaua de apa potabila, restaurantul si hotelul Trei Husari sunt transformate in biblioteca si camin cultural. In 1968, statiunea Baile Tusnad este ridicata la rang de oras. In 1970 este infiintat campingul, se construiesc restaurante. La sfarsitul anilor 1980, in Tusnad au existat 60 de vile in care se cazau peste 3.000 de oaspeti platitori in turismul balnear. Totalul turistilor care vizitau statiunea anual in acea perioada a fost peste 60.000. Dupa evenimentele din 1989, Tusnadul a cunoscut un traseu descendent. Multe vile, cantine si alte cladiri au fost lasate in paragina si a scazut drastic numarul turistilor. De ceva ani insa, numeroase societati cu capital privat s-au format in anii trecuti, s-a construit o serie de vile si pensiuni particulare, numarul turistilor a inceput incet-incet sa creasca. Din anul 1995, statiunea a redevenit un centru de conferinte internationale.

    Scurt istoric
    Data cea mai probabila pentru fondarea statiunii Baile Tusnad este anul 1842, in 1850 deja apare ca o statiune de sine statatoare. In anul 1845, Jank" B...la publica in revista Erd...lyi Hírad" descrierea izvoarelor statiunii. In 1880 incepe prima epoca de aur a locului. In 1890 este dat in folosinta institutul balnear Stefania, o institutie balneara de nivel mondial a vremii, dotat cu patru piscine acoperite, patru bai reci, 14 vane de portelan, cu personal specializat in medicina balneara. A functionat pana in anul 1975.
  • Citeşte mai multe despre:   tusnad,   baile tusnad

    Serviciul de email marketing furnizat de