Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CRISTIAN PETRU
Majoritatea locuitorilor din Jurilovca sunt angajatii pescariei infiintate in perioada interbelica, nationalizata in perioada comunista si privatizata in 1999. Initial, lacurile Sinoe si Razim au fost concesionate de 16 firme. In timp, Piscicola Tour a devenit singurul concesionar. "Atunci cand am preluat firma erau vreo 27 de angajati. In acea perioada, aici, in Jurilovca, cei mai multi angajati erau bugetari. Acum la noi lucreaza aproximativ 720 de oameni. Pescarii au carte de munca si sunt platiti tot timpul anului. In perioada de prohibitie ei muncesc la stuf", sustine Doru Frinculet, directorul firmei. In curand vor mai fi create inca aproximativ 300 de locuri de munca. Se va construi o fabrica de conserve, proiect finantat de Uniunea Europeana prin programul SAPARD.
DE VIITOR. Daca socotesti in fiecare familie patru persoane, inseamna ca la Jurilovca aproximativ 2.800 de oameni traiesc din pescarie. Orice firma care concesioneaza luciu de apa trebuie sa stie insa ca profit va obtine dupa cativa ani. Pe langa banii care sunt platiti pentru repopulare si alte investitii, pescaria de la Jurilovca plateste si redeventa catre stat, 4 miliarde de lei anual. "S-a tot spus ca firmele care concesioneaza luciu de apa le iau pescarilor painea, ca nu ii mai lasa sa pescuiasca. Aici pescarii au venit la noi. Salariile pe care le dam sunt de la mediu pe economie in sus", se lauda directorul.
TONE DE PESTE. Anul trecut au fost prinse 1.226 tone de peste. Mai putin decat in alti ani. Se prinde platica, biban, crap, caras, salau, somn, guvid, laban, albitura etc. Braconajul a scazut. Agentii de paza au confiscat numai anul acesta 6.551 de setci monofilament. Puse cap la cap, lungimea lor totala este egala cu distanta de la Jurilovca la Bucuresti.
Statia meteo - Soarele rasare mai devreme
Intr-o casuta cocheta, aranjata cu toate conditiile unei case de gospodari, situata la marginea complexului turistic din Gura Portitei traiesc, zi de zi, trei oameni: doi meteorologi si un angajat de la Apelor Romane. Am ajuns in fata portii centrului meteorologic dupa ce am parcurs, sub un soare arzator, un drumeag marginas, incadrat de o parcela de stuf din Dunare. Muzica populara ruseasca razbatea discret dintr-o camera a casei. Am fost intampinati cu ospitalitate de Iuri, unul dintre meteorologii de serviciu. Avea treaba prin curte si ne-a sesizat imediat prezenta. Prietenos, ne-a invitat in curte. A vrut sa intram in casa, dar era prea frumos afara. Ne-am asezat linistiti la o masa. "La noi soarele rasare mai devreme cu patru minute decat la Bucuresti", isi incepe istorisirea Iuri Belov. "In schimb, iarna e grea. Lacul ingheata, zapada se aduna in jurul statiei si ramanem izolati. Cel mai mult am stat blocat in statie 11 zile. Practic, atunci cand apa ingheata, suntem nevoiti sa mergem pe jos 5 kilometri pana la dig. Iar de acolo, pana acasa." Acolo, problemele meteorologului de etnie rusa nu iau sfarsit. Daca are noroc si drumul pana la Jurilovca este practicabil, atunci poate fi transportat cu o masina. Daca nu, omul puternic, cu fata brazdata de soare, este nevoit sa mearga pe jos. Jurilovca este casa lui. Acolo are un rost, are casa si este asteptat acasa de sotia si cele doua fete. "Daca este vant puternic, tunet si ceata suntem nevoiti sa transmitem la centrul INMH evenimentul. Noi aici suntem doar observatori. Suntem multumiti de conditiile de viata de aici", ne-a spus Iuri. (Mihai Munteanu, Cosmin Babii)
Citește pe Antena3.ro
Jurnal de campanie
MONICA IORDACHE
Miercuri, 23 iunie 2004. A treia zi de calatorie. Ne intalnim iar la ora 8:00 dimineata, dar pentru ca nu am mai avut parte de o noapte la hotelul din Babadag, nu mai pornim la drum cu aceleasi fete mototolite de inconfortul somnului. Au aparut primele articole si deschidem cu infrigurare ziarul. Ne declaram multumiti de munca noastra si asta ne da chef sa mergem mai departe. Pornim iar la drum. Soseaua serpuieste printre dealurile dobrogene. Lasam in urma Histria, Hamangia, ne indreptam spre altceva. Spre ce oare? Dobrogea este atat de variata incat n-o sa stii niciodata ce o gasesti dupa coama dealului care se vede in zare: un sat de machedoni instariti, unul de lipoveni pescari sau altul de musulmani pe ulitele caruia vezi femei cu salvari, iar dintre casele marunte se ridica turnul silfid al geamiilor din care muezinul cheama la rugaciune? Trecem prin comuna Mihai Viteazul, celebra pentru un lucru mai putin poetic. Aici, primarul a cumparat 1.000 de perechi de adidasi sa le imparta alegatorilor inainte de vot. Pragmatic insa, nu le-a dat nefericitilor decat cate un singur pantof, pentru piciorul drept, si le-a promis ca daca iese primar ii binecuvanteaza si cu perechea lui. S-a ales cu postul de primar si probabil ca acum localnicii ii terfelesc prin colbul drumurilor mita electorala.
Spre vremea pranzului ajungem la Jurilovca, fosta cetate greaca Orgame, transformata apoi in cetate romana si redenumita Arganum. E locuita de rusi lipoveni, care au venit aici prin secolele XVIII-IX, si este cea mai veche asezare intemeiata de neamul lor in Dobrogea. Ne raspandim in cautare de subiecte. Ne intereseaza tot: din ce traiesc oamenii, ce traditii au, ce e neobisnuit, ce iese din tipar. Ii asaltam: primarul, profesorul de istorie, seful comunitatii lipovenilor, directorul pescariei si incercam sa descoperim esenta locurilor. Poate reusim, poate nu. Pe ulite se arata chipuri desprinse din filmele rusesti. Un batran cu barba pana la piept si cateva suvite de par in cap ne zambeste cu un singur dinte. De pe poarta carciumii iese un lipovean care nu se hotaraste pe ce drum sa apuce spre casa si oscileaza intre doua traiectorii pe care licoarea bahica i le infatiseaza deopotriva de atragatoare.
Seara ne impartim in doua echipe. O parte raman la Portita urmand sa porneasca prin Delta spre bratul Sf. Gheorghe, ceilalti pleaca la Tulcea incercand sa descopere Delta de pe bratul Sulina. Ne vom revedea peste doua zile.
DRUMUL CARAVANEI
Etapa I - Hamangia
Etapa a II-a - Histria
Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe
Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti
Etapa a V-a - Podul Inalt
Etapa a VI-a - Flamanzi
Etapa a VII-a - Darabani
Etapa a VIII-a - Humulesti
Etapa a IX-a - Tihuta
Etapa a X-a - Praid
Etapa a XI-a - Corund
Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni
Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari
Etapa a XV-a - Sarmizegetusa
Etapa a XVI-a - Petrila
Etapa a XVII-a - Maglavit
Etapa a XVIII-a - Izlaz
Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti
Etapa a XX-a - Cuca Macaii
ECHIPA
