Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A concesionat activitatea de pescuit si recoltare stuf din trei zone din Delta din pasiune pentru natura. Robert Raduta spune ca in zona ar trebui exploatat potentialul turistic, deoarece "munti si mare mai exista in Europa, dar Delta este unica".
CRISTIAN PETRU
Imi imaginam ca arata altfel o persoana care concesioneaza activitatea de pescuit industrial si sportiv si de recoltare a stufului. Credeam ca locuieste la Bucuresti si vine rar in Delta Dunarii. Robert Raduta insa petrece aproape cinci luni departe de familie, in Delta. Spune ca a concesionat 80% din pasiune si 20% deoarece se simte obligat anilor frumosi petrecuti in zona. "Vin in Delta de 35-40 de ani. In perioada â81-â89, baza BTT de la Rosu a fost dezvoltata cu ajutorul si pe banii turistilor adusi de mine. In perioada aceea locuiam in Germania. Am avut multe probleme cu autoritatile romane de pe vremea aceea. Dar au fost cei mai frumosi ani. Si de aceea m-am intors acum", povesteste Robert. Cativa ani, din 1991 si pana in 1999, nu a mai fost in Delta. Preluase lacul de la Sarulesti, din apropierea Bucurestiului si voia sa se ocupe de amenajarea lui. "Stiam ca daca mai vin, aici, in Delta, o sa raman. Dar in perioada in care am stat in Germania am invatat ca daca incep o treaba trebuie sa o si termin. Asa ca am stat acolo pana am gasit pe cineva care sa se ocupe de afacerea mea."
Pasiunea l-a adus in Delta
In 1999 a venit in Delta, unde a cumparat cherhanaua de la Matita si incet-incet s-a mutat aici. "Nu am cumparat Matita ca sa fac o afacere, ci pentru ca mi s-a parut cel mai frumos loc din Delta. In 2003 am concesionat activitatea de pescuit industrial si sportiv si de recoltare stuf pe 10.000 de hectare in complexul de lacuri Matita - Merhei si 60 de kilometri liniari pe Dunare. Am voie sa prind 400 de tone de peste pe an si platesc redeventa anuala doua miliarde. Dar fizic nu se poate pescui atat de mult. Prindem cam 200 de tone de peste. Aproximativ 70% din acesta este caras si babusca, 30% crap, somn si stiuca. Pe Dunare se mai prinde pastruga si rar nisetru si morun", spune Raduta.
Castiguri mici
Primele probleme cu care s-a confruntat atunci cand a ajuns in Delta Dunarii au fost braconierii. A pus paznici, iar braconajul aproape a disparut din zonele concesionate de el. Robert Raduta sustine ca din pescuit industrial nu se poate castiga, cel putin nu in primii ani. "Sa va dau un exemplu ca sa vedeti cat de putin se castiga. Eu platesc pescarului pentru un kilogram de crap 35.000 de lei. Platesc la stat 10.000 de lei pentru fiecare kilogram si ma mai costa 6.000 de lei drumul pana la Tulcea. Pana acolo pestele pe mine deja ma costa 51.000 de lei. Si il vand cu 75.000 de lei. Iar din ce imi ramane trebuie sa imi platesc angajatii, impozitele, taxele, generatoarele de curent, uzura motoarelor si altele". Cei 120 de pescari care ii aduc pestele lui Raduta nu sunt angajatii lui. Au doar un contract de colaborare. "Pana acum pescarii de aici considerau ca Delta este a lor. Pescuiau si nu plateau impozite, iar asta a dus la reducerea pestilor de aici. Acum sunt nemultumiti de cand a fost concesionat, pentru ca nu mai pot face tot ce vor ei." Totusi, Raduta considera ca pescarii trebuie sa fie ajutati de statul roman. "Ar trebui ca cei care au veniturile anuale sub 100 de milioane de lei sa nu mai plateasca impozit", propune Robert.
Vrea sa faca turism
Pentru a fi cat mai aproape de afacerea lui din Delta, Robert vine aici, din Bucuresti, de cateva ori pe saptamana. Spune ca nu i se pare obositor drumul. Atat timp cat faci ceva cu pasiune nu ti se pare greu. "Nu vreau sa castig bani din pescuit, ci din turism. Dar daca nu concesionam aici, nu puteam face turism, pentru ca nu ar fi avut unde sa pescuiasca. Cred ca turismul inseamna viitorul. Daca munte si mare mai au si altii in Europa, Delta avem doar noi. Trebuie sa fie valorificat potentialul turistic." Pana acum Robert a construit doua complexuri turistice, unul la Matita si unul la Periprava. La primul sunt 17 camere duble, iar la al doilea 10 camere. Transportul de la Tulcea se face fie cu salupa, fie cu pasagerul la Periprava.
PESCUIT
"In toata Europa se folosesc la pescuitul industrial plase cu fir de nailon, adica monofilament. La noi a fost condamnat prin lege plecandu-se de la o premisa gresita. Ar trebui interzis monofilamentul cu ochiuri mici. Conteaza dimensiunea ochiului si nu materialul. Ce ar fi daca Ilie Nastase ar fi obligat sa joace cu o racheta din lemn, in timp ce altii ar juca cu rachete din alte materiale?!", spune Robert Raduta. In Ucraina, pescuitul cu monofilament nu este interzis. Pescarii lor pescuiesc cu astfel de plase, in timp ce ai nostri sunt obligati sa foloseasca unele mai proaste. Raduta sustine ca in cazul in care pescuitul cu monofilament ar fi din nou legal, acest lucru ar fi in beneficiul atat al concesionarilor care si-ar realiza cota cat mai repede, cat si al pescarilor, care ar avea timp si pentru agricultura.
NEMULTUMIRI
Se trezesc dimineata devreme sau nu dorm deloc. Din tata in fiu, pescarii din Delta au fost obisnuiti sa traiasca din Dunare. Sa pescuiasca si sa manance din ceea ce prind. Dupa concesionarea activitatii de pescuit, locuitorii Deltei au fost nevoiti sa plateasca impozite si sa vanda ceea ce prind concesionarului la pretul stabilit de acesta. Nemultumiti de noutatea din viata lor si a Deltei, pescarii se plang ca li s-a luat meseria pe care o cunosteau de o viata. "S-au concesionat apele de aici de catre persoane cu bani. Noi acum ce facem, din ce mai traim?!", se intreaba pescarii. Indraznesc sa isi puna astfel de intrebari doar atunci cand concesionarii nu sunt de fata. Pentru ca acestia sunt cei care le platesc pestele prins si le dau uneori barci si unelte de pescuit.
