Depozitul de armasari

Aflasem ca la Brebeni, o comuna la vreo sase kilometri de Slatina, exista o herghelie vestita. Asa ca ne-am urcat in masina si am plecat s-o vizitam. Dar la Brebeni nici urma de cai, doar niste cladiri in paragina. Caii isi luasera seile in spinare si se mutasera de cativa ani buni, din lipsa de spatiu

Aflasem ca la Brebeni, o comuna la vreo sase kilometri de Slatina, exista o herghelie vestita. Asa ca ne-am urcat in masina si am plecat s-o vizitam. Dar la Brebeni nici urma de cai, doar niste cladiri in paragina. Caii isi luasera seile in spinare si se mutasera de cativa ani buni, din lipsa de spatiu.

La Brebeni s-a infiintat in 1923 "depozitul de armasari". Ministerul Agriculturii si domeniilor de atunci isi manifestase inca din 1920 intentia de a construi aici grajduri pentru armasarii de monta publica. Primele constructii s-au facut in 1923, apoi institutia s-a numit Statiunea Zootehnica de la Brebeni. In 1962, herghelia s-a unit cu IAS Brebeni, apoi a trecut in subordinea Regiei Nationale a Cailor, pana in 2002, cand tot patrimoniul a trecut in subordinea Regiei Nationale a Padurilor, unde se afla si astazi. De la Brebeni herghelia s-a mutat dupa revolutie langa Slatina.

MANJI PE BANDA RULANTA. Scopul hergheliei este cresterea armasarilor de monta publica. Mihai Olteanu, seful de herghelie, spune ca scheletul acesteia a fost inca de la inceput depozitul de armasari. Iapa nu are alta atributie decat gestatia, pentru ca, asa cum foarte expresiv se exprima Olteanu, "principala activitate pe care o face iapa e sa produca manji".

In grajduri traiesc acum 91 de armasari de monta publica de diferite rase: arab, sport, semigreu, dar si iepe. Au nume ciudate, care au pus la incercare imaginatia angajatilor: Goliat, Mersuc, Rubor. "Cand am venit eu aici, in 1986, am gasit numai iepe de rasa araba - Shagya Araba", spune Olteanu. Apoi, in 1989, iepele au fost duse la Radauti, in Suceava, cu manji cu tot. "Plecau vagoanele pline si se intorceau cu rasa Gidran Semigreu, care, de fapt, este o varietate si nu o rasa", isi aminteste seful de herghelie. Prin 1995 au fost aduse de la Jegalia iepe sport. "Aveam tot felul de rase, era un amalgam. Anul trecut, prin octombrie, s-a dispus sa se aduca de la Jegalia o alta rasa - Furioso North Star: 40 de iepe mame, 6 armasari pepinieri si restul tineret", spune Mihai Olteanu. Acum la herghelie sunt 91 de armasari.

ANTRENAMENT. Cand implinesc trei ani, caii sunt dresati

MONTA. Herghelia are armasari, dar sa vedem cum ajung iepele la ei. "Daca iapa este aproape de noi, omul vine sa si-o monteze aici", spune Olteanu. Herghelia deserveste insa sapte judete: Arges, Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Teleorman si Valcea. Prin urmare, in martie, unii dintre armasari pleaca prin tara si prin octombrie, dupa ce si-au facut datoria de masculi, se intorc la Slatina. Monta este gratuita, nu se percepe nici o taxa, pentru ca statul subventioneaza ziua furajata la armasarii de monta publica. Cei care isi aduc iapa aici trebuie sa aiba certificate medico-sanitare de la medicii veterinari de circumscriptie, care sa ateste ca animalele lor sunt sanatoase. "Fiecare ia ce vrea", spune seful de herghelie, care adauga ca multi aleg rasa Hutur, un animal robust, "de samar", bun pentru munte. Caii care pleaca "in delegatie" la iepele de prin tara se dau pe baza de contract, la solicitarea primariilor din comunele respective, care mai trebuie sa desemneze un om ce il va lua in grija pe armasarul de monta.

DE VANZARE. La herghelia de langa Slatina se nasc multi manji care sunt vanduti particularilor. Acum sunt de vanzare 70 de cai rasele Arab, metis cu Sport si metis cu Semigreu. 46 de oameni lucreaza la herghelie. La varsta de 3 ani se termina copilaria cailor si incepe antrenamentul. Se fac grupuri de cate 5-6 cai si sunt invatati cu zabala, apoi cu fraul si cu saua. Doctorul veterinar al hergheliei, Ionel Dragut, spune ca Slatina "este singura herghelie din tara care n-a avut boli deosebite". Se mai intampla uneori ca manjii sa faca bronhopneumonii infectioase. Cea mai grava boala de care se poate imbolnavi un cal este anemia infectioasa ecvina sau "SIDA cailor", dar aici nici un animal nu s-a imbolnavit de asa ceva. Daca e lasat sa-si traiasca in liniste viata, un cal poate implini chiar 30 de ani.

Valorificarea

Seful de herghelie ne clasifica modalitatile de valorificare a cailor. Daca este vorba de cai vii, atunci acestia se incadreaza in categoria DV (disponibili pentru vanzare). Ei sunt un surplus. Urmeaza cea de-a doua categorie, cea a cailor morti. Caii morti se numesc SV (valorificare prin sacrificare). SV sunt cei care au probleme de sanatate sau sunt prea batrani pentru a mai fi folositori. Carnea este vanduta gradinilor zoologice, iar pielea este cumparata cu doar 10.000 de lei de catre o tabacarie. Un cal mort pune mai multe probleme decat unul viu. "Nici cand moare un om nu iti trebuie atatea acte", isi varsa oful doctorul Dragut. Mai intai iti trebuie un dosar cu un proces-verbal de constatare a mortii, un act de necropsie, o fisa de obsevatie clinica, cu simptomele pe care le avea inaintea mortii si tratamentul administrat calului, un buletin de analiza, doua declaratii de la martorii care au constatat decesul calului si un bon de piele.

Microcipuri

Pe langa semnele cu fierul rosu, de vreun an cailor li s-au implantat microcipuri. "Am montat microcipurile, pentru ca sunt la moda acum", spune seful de herghelie. Sunt bune atunci cand calul este furat si stocheaza informatii cu privire la identitatea animalului. Caii mananca mult: 3-4 kilograme de ovaz, un kilogram de orz, cate o jumatate de kilogram de mazare macinata si de tarate de grau, sase kilograme de fan si 10-12 kilograme de masa verde. Caii din rasa Arab mananca mai putin, dar mai concentrat.