"Ganditorul" de la Cernavoda

O statueta pe cat de mica, pe atat de impresionanta a fost descoperita in urma cu aproape 50 de ani. "Ganditorul" i s-a spus statuii si, spre nemultumirea cernavodenilor, oamenii au uitat ca la ei a fost aceasta descoperita.

"Ganditorul de la Hamangia" este unul dintre motivele de mandrie a cernavodenilor, al putinilor care mai stiu ca aici a fost descoperit acesta de fapt. Din motive care le scapa insa chiar si celor care isi mai amintesc despre descoperirea acestui atat de important artefact al istoriei noastre vechi, statueta a primit in denumire atribuirea culturii careia apartine si nu a locului unde a fost descoperit.

SLAVAT DE CANAL. Statueta cunoscuta azi ca "Ganditorul de la Hamangia" apartine unei populatii din Dobrogea de acum aproape 8.000 de ani. Ea a fost descoperita in urma cu 49 de ani. Un colectiv de arheologi condus de Dumitru Berci a inceput sapaturile pe Dealul Sofia de la Cernavoda, dupa ce s-au descoperit ca lucrarile la Canalul Dunare - Marea Neagra distrug urmele unor civilizatii de la inceputul istoriei. Sapaturile acestea de salvare a ce se mai putea salva din fata santierului au dus la descoperirea "Ganditorului", in 1956, si a perechii sale, "Femeia". Statueta a fost prezentata atunci populatiei intr-o expozitie improvizata in Primaria Cernavoda si apoi a luat drumul Bucurestiului si al celebritatii, devenind cunoscuta in intreaga lume.

VALOARE. Micuta reprezentare a unui barbat care sta pe scaun scund cu capul intre maini, se pare, cuprins de ganduri, a devenit repede un subiect de discutii. "Ganditorului" i-au fost dedicate carti, el facand exceptie epocii careia apartine prin grija cu care a fost lucrat si prin multitudinea de simboluri pe care le transmite. Perechea sa, reprezentarea unei femei care sta in fund, cu o atitudine aparent relaxata si chiar visatoare, nu a facut decat sa alimenteze si mai mult discutiile privind simbolistica statuetei "de la Hamangia".

In anul 2000, statueta "de la Hamangia" a fost desemnata, de catre o comisie internationala, sa fie unul dintre cele 10 artefacte ale culturii pamantene care ar trebui sa ne reprezinte planeta. Respectiv, Ganditorul ar trebui sa fie unul dintre simbolurile care sa fie trimise in spatiu pentru o eventuala intalnire cu o civilizatie extraterestra.

HAMANGIA

Cultura careia apartine "Ganditorul" a fost prima data atestata intr-un sit arheologic din satucul Hamangia, de langa orasul Baia, de pe Litoralul Marii Negre. Este nivelul de civilizatia al primei populatii care s-a stabilit pe coasta occidentala a Marii Negre, civilizatie de origine meridionala. Hamangia este plasata in timp in neoliticul mijlociu, respectiv mileniul al VI-lea i.Hr. Descoperirile arheologice cu privire la aceasta cultura au fost facute in asezarile de la Ceamurlia de Jos, Baia, Medgidia, Targusor si in necropolele de la Cernavoda si Durankulak. Caracteristice pentru Hamangia sunt statuetele antropomorfe de o expresivitate artistica deosebita.

Intelegere intre biserici

2003. Biserica ortodoxa "Sf. Andrei" a fost adusa din Maramures

La cei peste 20.000 de locuitori, orasul Cernavoda are nu mai putin de opt lacase de cult: trei biserici ortodoxe, una baptista, una romano-catolica, una penticostala, una adventista de ziua a saptea si o geamie. Acum se afla in constructie si o biserica a lipovenilor pe rit vechi, lipovenii reprezentand a doua minoritate ca pondere in localitate. Interesant este ca una din bisericile ortodoxe, "Sfantul Andrei", amplasata in apropierea campusurilor cazare ale Centralei Nuclearelectrice, este din lemn si a fost adusa din Maramures acum doi ani. Spre deosebire de alte localitati, unde bisericile sunt ridicate in mare parte din donatii, cheltuielile au fost suportate in cea mai mare parte de primarie si mai putin de enoriasi. Acest lucru a fost posibil deoarece, potrivit primarului Gheorghe Hansa, Cernavoda se numara printre primele 10 localitati din tara cu un buget mare pe cap de locuitor - 8,5 milioane de lei vechi.

Ceea ce este si mai interesant este amplasarea in aceeasi zona, intr-un fel de triunghi, a trei biserici apartinand unor culte diferite. Este vorba despre Biserica ortodoxa "Sf. imparati Constantin si Elena", veche de peste 100 de ani, Biserica romano-catolica si Biserica baptista, ambele construite dupa 2000. Asezarea celor trei lacasuri intr-o "uniune confesionala" ne-a fost explicata de primarul Gheorghe Hansa. "Se vorbea de neintelegeri intre biserici. Si atunci le-am construit unele langa altele tocmai pentru a le apropia. Si intr-adevar oamenii se inteleg bine, se ajuta intre ei, indiferent ca sunt ortodocsi, romano-catolici sau baptisti", spune cu mandrie primarul Cernavodei. (Gabriela Antoniu)

Vin imbuteliat in punga

In partea de sud a orasului, dupa ce traversezi Canalul Dunare - Marea Neagra, se gaseste o ferma viticola. Este fostul IAS Cernavoda, privatizat in urma cu cativa ani. Suprafata este de circa 260 de hectare, iar vinul produs aici merge mai mult la export. "Cam 80% din ceea ce producem noi merge afara. Vin nemtii si ne cumpara Feteasca, indiferent ca e alba sau neagra. Problema, daca pot sa ii spun asa, sau dezavantajul este acela ca noi vindem in Germania numai vrac. Si neamtul il pune in sticla lui si zice ca e vin facut de el, dar, de fapt, e produs in Romania", explica Dinca Leventi, directorul economic al societatii. Un mare succes repurtat de podgoria de la Cernavoda il reprezinta recunoasterea sa ca parte din zona Murfatlar. "Multa lume crede ca Murfatlar este o localitate unde se produc vinuri. Ei bine, nu este asa. De fapt este o zona care cuprinde toate viile din podisul Dobrogei", explica Leventi. In ceea ce priveste tehnologia de productie, ea provine din Italia si este de ultima generatie. La Vinex Murfatlar Cernavoda imbuteliatul la sticla nu mai este de mult timp la moda. Acum vinul este imbuteliat la punga. Lichidul este pus intr-o punga in vid, care are un robinet, apoi se asaza intr-o cutiuta de dimensiunea unui aparat de prajit paine. "Este mult mai ieftina imbutelierea la punga pentru ca doza are 3 litri, ceea ce inseamna 4 sticle. Lichidul este in vid si nu ia aer niciodata, asa ca nu te grabeste nimeni sa il bei", desface misterul Dinca Leventi. (Roxana I. Ancuta, Sorin Anghel)