|
ULTIMUL TRUBADUR. Vasile Seicaru e primul in sufletele noastre |
Daca a existat un rege neincoronat al noptii de sambata, acela a fost Vasile Seicaru. Si daca am fi putut, toti cei care am cantat cu el,
i-am fi scos bandana, pe care
i-am fi-nlocuit-o cu o coroana
de aur, ca vocea lui, batuta cu scoici, culese din marea-n care el se-arunca o data, cu iubita lui... Inclin sa cred ca nu intamplator, la ora 23:00, trecute fix, exact cand Vale a
urcat pe scena, sindrofia de-alaturi a-ncetat brusc. In
cateva clipe, toti participantii
la bairamul lor au migrat sa-l asculte pe trubadurul nostru.
O fi fost nevoia de liniste dupa tunetele vijeliei. Sau setea de un vin bun dupa un lichid carbogazos plin de E-uri. Sau spiritul unei fiinte dragi, care din iarna il vegheaza pe Vale din nestiut. Careia, complice cu publicul, ii dedica iar si iar o melodie pe care n-a sperat
vreodata ca i-o va aduce
omagiu: "La adio". Vrem ca Vasile Seicaru sa ne mai cante la "Folk you!": "O, biet actor/,
o biet artist/, rolurile mor/,
viata e un teatru trist/". Si mai vrem sa-l convingem ca pentru noi, el e-n rolul principal.