x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"În România te lupţi în fiecare zi cu sistemul"

0
Autor: Andreea Sminchise 30 Ian 2011 - 20:14


149061-100-5744.jpgAvocatul Cosmin Costaş este primul român care a reuşit să dovedească în instanţă ilegalitatea taxei de primă înmatriculare pentru autoturisme, obligând statul să-i returneze banii clientului său. În 2008, el a devenit, aproape peste noapte, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din România, iar de atunci a câştigat alte sute de procese pe aceeaşi cauză.

Taxa de primă înmatriculare a fost introdusă la 1 ianuarie 2007, în contextul în care România intrase în UE şi fusese obligată să renunţe la taxele vamale pentru bunurile importate din statele membre ale Uniunii. "În momentul în care s-au făcut calculele bugetare, Guvernul şi-a dat seama că fără aceste taxe vamale rămâne cu o gaură destul de importantă. Şi atunci a adoptat un model împrumutat de la Ungaria şi Polonia, instituind această taxă de primă înmatriculare", explică avocatul. Tot el spune că hotărârea de a o contesta la un moment dat în instanţă a fost luată încă de la apariţia reglementării, pentru că "mi-am dat seama că încalcă flagrant principiile de Drept comunitar. În sensul acestuia, o maşină nu diferă cu nimic de o ciocolată suedeză, de exemplu. Sunt tot mărfuri care trebuie să circule liber în spaţiul comunitar. Or, dacă statul pune o taxă pentru maşinile aduse din afara României, atunci are o problemă".

Prilejul însă i s-a oferit ceva mai târziu – în vara lui 2007. "Era prin iulie. O cunoştinţă a venit la mine şi mi-a spus că a plătit această taxă, în valoare de aproximativ 60 de mi­lioane de lei vechi, şi m-a întrebat dacă nu putem face cumva să o recuperăm", povesteşte Costaş.

Cel care a îndrăznit pentru prima dată să ceară în instanţă returnarea taxei de primă înmatriculare se numeşte Ilie Iluna şi este din Arad. În 2006 cumpărase din Austria un autoturism la mâna a doua, pentru care plătise 9.700 de euro. În ţară, arădeanul a fost obligat să mai achite încă 6.200 de lei (n.r. – aproximativ 1.800 de euro pe atunci), pentru a-şi putea înmatricula autovehiculul.

N-a ajuns direct în instanţă, ci s-a lovit întâi de ignoranţa funcţiona­rilor Administraţiei Financiare. Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie spune că orice taxă naţională care e contrară Dreptului comu­nitar este nelegală de la data la care a intrat în vigoare şi trebuie restituită. Aşa că avo­catul Costaş a depus o cerere de restituire la Administraţia Finanţelor Pu­blice Arad, în baza articolului 178 din Constituţia României, care spune că Dreptul comunitar prevalează faţă de Dreptul naţional. "Evident că a fost res­pinsă", po­ves­teşte el. "99,99% din răs-pun­surile primite la astfel de soli­citări de la func­ţiona­rii publici sunt că «nu contează Dreptul comunitar, noi aplicăm Dreptul naţional». Asta înseamnă necu­noaşterea legii. Şi nu e o chestie va­labilă doar pe această cauză sau doar pe Dreptul fiscal, ci în orice domeniu. Dacă veţi întreba orice funcţionar din România care-i ierarhia normelor, ce trebuie să aplice prima dată, el o să răspundă in­va­riabil că Dreptul naţional, că aia-i legea."

Nici măcar după ce mii de oameni au contestat în instanţă taxa şi au recuperat-o, Administraţiile Financiare n-au schimbat răspunsurile pe care le dau şi acum cererilor de restituire şi se apără în continuare în instanţe contestând de­cizii­le ju­decă­to­reşti şi fo­lo­sind toate căile de atac.

Aşa s-a în­tâmplat şi în cazul avocatului Costaş, care însă a câştigat în fiecare fază a procesului şi a obţinut returnarea contravalorii taxei pentru clientul său.

"De fiecare dată când statul pierde un astfel de proces, şi pierde de cele mai multe ori, e obligat să plătească taxe de timbru, onorarii de avocaţi, dobânda la taxa încasată ilegal... Iar lucrurile astea se adună. Şi nu le plăteşte funcţionarul din buzunar, ci tot oamenii le plătesc. Eu, ca avocat, mă bucur că încasez bani, că-mi fac treaba, dar îmi dau seama că o parte din onorariile mele, care se întorc la stat ca impozite, se duc pentru a acoperi tocmai aceste găuri", spune Cosmin Costaş.

La 1 iunie 2008, după răsunătorul succes al lui Costaş şi alte zeci de procese câş­tigate de contribuabili, taxa de primă înmatriculare a fost eliminată. Şi înlocuită prin OUG 50/2008 de o taxă de poluare. Adică, aceeaşi Mărie, cu altă pălărie. De atunci a mai suferit două modificări, însă doar în ceea ce priveşte cuantumul. "Ideea este că, indiferent de denumirea ei, efectul, natura juridică şi scopul taxei sunt aceleaşi. Ea se numeşte la mo­mentul de faţă taxă de poluare, dar se per­cepe tot cu ocazia primei înmatriculări, deci nu are nici o legătură cu poluarea. O veritabilă taxă de poluare înseamnă că toate persoanele care sunt în aceeaşi situaţie, adică au autoturisme care poluează, ar trebui să plătească o taxă care e posibil să varieze în funcţie de performanţele autoturismului. Taxa noastră aşa-zisă de poluare spune că cei care şi-au înmatriculat maşini după 1 iulie 2008 plătesc această taxă, cei care le-au înmatriculat anterior nu plătesc. Situaţia e de la început discri­minatorie. Există un principiu co­munitar care spune aşa – poluatorul plăteşte. Adică toţi cei care aduc o atingere, într-un fel sau altul, me­diului ar trebui să plătească. La noi, la români, acest principiu este re­interpretat şi sună altfel – unii po­lua­to­ri plătesc", explică avocatul Costaş.

Din punctul său de vedere, demersul de a da statul în judecată şi de a cere restituirea taxei de primă înmatriculare a schimbat două lucruri importante - jurisprudenţa şi mentalitatea. "Cred că e primul set de cauze în care jurisprudenţa a avut un rol extrem de important. O dată, pentru că a fost foarte mult mediatizată, şi a doua, pentru că s-a propagat foarte repede în interiorul instanţelor de judecată. Iar la noi, deşi nu se aplică precedentul, ca la americani, judecătorii au început să fie foarte atenţi la jurisprudenţă şi să o studieze. Atât pe cea românească, cât şi pe cea europeană, a Curţii de Justiţie sau a CEDO. Pe de altă parte cred că, după această primă reuşită, s-a schimbat ceva şi la nivel psihologic, pe ideea asta de luptă a omului cu sistemul. În România te lupţi în fiecare zi cu sistemul. Această cauză a fost o dovadă că un om obişnuit, iar primul meu client chiar era un om obişnuit, care are o firmă de instalaţii electrice şi lucrează de dimineaţa până seara, deci acest om obişnuit, a reuşit să învingă sistemul."

Cosmin Costaş explică faptul că schimbările majore în cazul taxei de poluare vor avea loc numai dacă va exista o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie. Iar acel moment, spune el,  nu e departe. "Noi avem acum trei cauze pe rol acolo, în forma următoare – diverse instanţe naţionale din România au întrebat Curtea de Justiţie dacă taxa, în diversele sale forme, contravine sau nu Dreptului comunitar. Şi Curtea urmează să se pronunţe. Cea mai avansată cauză dintre ele este cauza Tatu, transmisă de la Tribunalul Sibiu, care a avut primul termen pe 28 octombrie 2010. Deci eu estimez că prin mai 2011 vom avea o hotărâre pe cauza Tatu. Sunt interesant de urmărit cauzele astea, pentru că o eventuală hotărâre la Curtea Europeană, care ar spune că taxa, în forma cutare, este neconformă cu normele comunitare, va produce efecte de la momentul în care s-a adoptat reglementarea naţională. Este o problemă pe care Ungaria a avut-o în 2006 pe acelaşi lucru. Iar Curtea i-a obligat să restituie voluntar toate sumele. Gu­vernul maghiar a solicitat Curţii limitarea efectelor temporale ale deciziei, adică să se aplice doar de la momentul la care a fost pronunţată. Curtea a respins cererea şi a spus că, «dacă i-aţi putut identifica să le luaţi taxa, nu va fi nici o problemă să-i identificaţi ca să le-o restituiţi». E un risc care planează şi asupra statului român."

Până atunci însă, avocatul Costaş spune că românii trebuie să înveţe să gândească "normal". "Din punctul de vedere al contribuabilului, acţiunea în justiţie e tot ce poate face. Adică, îşi îndeplineşte datoria de contribuabil şi plăteşte taxa, dar foloseşte toate mijloacele juridice ca să o recupereze. Asta-i atitudinea normală. Iar noi trebuie să învăţăm să gândim normal." 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de