Institutul Cantacuzino este în situaţia de a renunţa la fabricarea multor produse, importante pentru sănătatea publică şi pentru autofinanţarea acestei unităţi medicale. Unele dintre produsele la care a fost nevoit să renunţe sunt strategice, cum sunt vaccinul BCG (antituberculos), vaccinul VTA (tetanic adsorbit). Alte produse, cum sunt polidin, cantastim etc., deşi nu sunt strategice, sunt foarte cunoscute şi au trecut proba timpului, fiind recomandate de medici de la simple răceli până la inflamaţii ale aparatului genital feminin.
Bunici, părinţi şi copii au trăit cu credinţă că au rezistat în lupta cu infecţiile tocmai pentru că au făcut periodic cura de polidin. Dar iată că, după vreo mai multe decenii, polidinul, ser imunomodelator, va dispărea complet din farmacii până la sfârşitul lui 2011. Filiala din Iaşi a Institutului Cantacuzino este unicul producător de polidin din Europa. Dar, din păcate, ca multe linii tehnologice ale Institutului Cantacuzino, şi cea de producere a polidinului nu mai corespunde standardelor europene. Potrivit Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi conducerii Institutului Cantacuzino, această situaţie este consecinţa directă a intrării în Uniunea Europeană şi a obligaţiei noastre de a respecta regulile de bună practică în toate domeniile, inclusiv în cel al medicamentului. "În 2009, filialei Iaşi i-a expirat autorizaţia de fabricare şi nu a mai solicitat reînnoirea acesteia, spune farmacist Ana Crupariu din cadrul Departamentului comunicare al ANM.
Fiolele de polidin care se mai găsesc în unele farmacii sunt din stoc şi mai pot fi achiziţionate până la expirarea valabilităţii, dar cel mult până la sfârşitul acestui an. Filiala Iaşi a beneficiat în 2006, în 2007 până în 2010 de reautorizarea de fabricare. Dar la ultima inspecţie ANM a constatat nu numai că nu s-au rezolvat problemele, dar că acestea s-au accentuat", precizează Ana Crupariu.
La Ministerul Sănătăţii
Directorul Institutului Cantacuzino, doctorul Gabriel Ionescu, este invitat mâine la Ministerul Sănătăţii. Tema: soarta Institutului Cantacuzino. Trebuie spus că Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" se află în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Ceea ce înseamnă că "Institutul Cantacuzino propune un buget alimentat din surse proprii, dar Ministerul Sănătăţii decide priorităţile. Ministerul se implică financiar doar pentru produse considerate strategice", spune directorul Gabriel Ionescu. Adică, "Cantacuzino" supravieţuieşte din ceea ce vinde, respectiv din ce în ce mai puţini bani, din cauza sistării fabricării multor produse. În aceste condiţii, "Cantacuzino" este constrâns din toate părţile. ANM îi stopează producţia pentru că nu îndeplineşte standardele europene. Ministerul Sănătăţii coordonează institutul, dar contribuie cu mai nimic la retehnologizarea liniilor pentru produse strategice. Iar Institutul se chinuieşte să se autofinanţeze. Ceea ce e aproape imposibil, deoarece la ora actuală Institutul Cantacuzino mai produce doar vaccinul gripal, de altfel, singura linie tehnologică ce corespunde normelor europene.
Un exemplu despre modul cum Ministerul Sănătăţii sprijină Institutul Cantacuzino: în 2010, pentru modernizarea liniei tehnologice de producere a vaccinului BCG, decisiv pentru sănătatea românilor, a alocat faimoasa sumă de... 1 milion de lei şi la rectificare 1,4 milioane de lei, deşi solicitările erau de vreo patru ori mai mari, iar un singur aparat costă câteva sute de mii de euro. Totuşi, conducerea institutului apreciază că până la sfârşitul lui 2011 se va relua producţia vaccinului BCG.
Directorul Gabriel Ionescu consideră că "prioritare sunt produsele strategice". De aceea, la întâlnirea de mâine de la Ministerul Sănătăţii va solicita finanţare pentru vaccinul tetanic adsorbit, produs doar la Filiala Cantacuzino de la Iaşi. "Solicit retehnologizarea acestei linii atât ca incintă, cât şi ca echipament. Este o investiţie mare, pentru care nu avem banii necesari. Dar totuşi solicit o retehnologizare totală, şi nu o cosmetizare", spune directorul Ionescu.
La Filiala Iaşi
Cum polidinul, cantastimul nu fac parte dintre produsele strategice, reluarea producţiei lor este trecută în plan secund. Salariaţii de la Filiala Iaşi şi, în general, ai Institutului Cantacuzino au motive să se îngrijoreze pentru locul lor de muncă. Anul trecut au fost greve ale salariaţilor, treceri în şomaj tehnic, disponibilizări. La Filiala Iaşi din secţia de condiţionare au fost diponibilizaţi 20 de angajaţi din 67.
În afară de reluarea producţiei de vaccin tetanic cu respectarea normelor europene, la Iaşi mai este în proiect "dezvoltarea unui laborator de analize medicale, ca o extensie a celui de la Bucureşti", spune directorul Ionescu.
Dar pe fondul vântului de sărăcie care bate prin vistieria institutului adie tot felul de zvonuri: de la desfiinţarea Filialei Iaşi, vinderea formulelor de producţie a multor medicamente care au făcut faima institutului, cum ar fi cea a polidinului, până la afaceri cu patrimoniul. În privinţa Filialei Cantacuzino de la Iaşi, directorul Gabriel Ionescu spune că nu se desfiinţează. În schimb, nu exclude unele disponibilizări, pe măsură ce se vor implementa aceste proiecte şi se vor deschide linii tehnologice de producţie modernizate. De asemenea, "bătrânele" produse, cum sunt polidin, cantastim, ar putea reveni pe piaţă, dar la preţuri mai mari.
Din 1921 până în 2011
De mai bine de un deceniu, Jurnalul Naţional a scris despre importanţa Institutului Cantacuzino pentru sănătatea publică, despre pericolul care pândeşte această instituţie din cauza subfinanţării, dar şi despre nepăsarea autorităţilor care mai degrabă au găsit bani pentru a importa vaccinuri decât să finanţeze modernizarea liniilor de producţie. De la performanţa de a ne asigura din propria producţie vaccinurile strategice, care pun la adăpost populaţia de boli contagioase severe, am ajuns în situaţia de a le importa pentru a respecta calendarul vaccinărilor anuale obligatorii. Astfel, la ora actuală, Institutul Cantacuzino mai fabrică doar vaccinul gripal sezonier, singura linie tehnologică la standarde europene. Institutul Cantacuzino a fost creat legal în 1921. Dar, încă din 1904, profesorul Cantacuzino a reuşit să prepare serul antistreptococic şi, apoi, serul antidizenteric, primele două dintr-o lungă serie de produse biologice.