Ştefan Roman a deschis prima salină artificială în 2005, iar după el salinele de suprafaţă au apărut ca ciupercile după ploaie.Meritele i-au fost recunoscute însă abia în această toamnă, la Târgul Mondial de Inventică de la Budapesta.
Nelu Ştefan Roman a fost primul român care şi-a deschis o salină la suprafaţă. Şi-a înregistrat invenţia la OSIM, iar ideea i-a fost preluată rapid de alţi investitori, iar salinele au apărut în fiecare oraş mare.
Abia după patru ani, Ştefan Roman s-a bucurat de recunoaşterea oficială a invenţiei sale: a primit medalia de aur la Târgul Mondial de Inventică de la Budapesta, de la 12 septembrie, eveniment la care au participat în jur de 600 de inventatori, din 50 de ţări. "A fost considerată o invenţie care revoluţionează medicina. Invenţia a fost apreciată mai mult în străinătate, la noi salinele de suprafaţă au apărut ca ciupercile după ploaie, dar nu întrunesc condiţiile minime, sunt oameni de afaceri care distrug ceea ce eu am introdus, şi asta mă deranjează.
Pictează pe pereţi de ghips-carton bulgări de sare, iar pe jos pun sare care, zic ei, vine de la Marea Moartă şi sunt multe, la Cluj, la Sfântu Gheorghe, la Bucureşti", spune Roman. Prima salină a apărut în 2005, în Târgu-Mureş, fiind o sală căptuşită cu bulgări de sare aduşi de la Praid.
"Salina de suprafaţă este din multe puncte de vedere mai bună decât cea naturală. În primul rând, la salinele naturale există un disconfort termic, or omul are nevoie de 18-22 de grade pentru confort termic. Cea mai caldă din Europa este salina de la Praid, unde temperatura este de 15,3-15,8 grade Celsius, dar este totuşi un mediu rece. În plus, un bolnav are nevoie de patru, patru ore şi jumătate pe zi, 15 zile consecutive, pentru un rezultat pozitiv. La salinele de suprafaţă se adaugă şi un umidificator, ceea ce face ca ionizarea să fie mai bună, iar timpul de expunere se reduce la o oră, în condiţii de confort termic".
De la deschidere, peste 2.500 de bolnavi au trecut prin salină şi, spune Roman, "rezultatele au fost deosebite". Tratamentul la salină este recomandat celor cu probleme respiratorii, astmatice, şi chiar şi pentru rezolvarea problemelor sexuale. "Am avut şi un pacient care de 20 de ani nu mai avea simţul olfactiv, iar după tratamentul de la salină şi-a revenit."
MAI APRECIAT ÎN STRĂINĂTATE
"Oricum am avut mai multe solicitări din străinătate, am şi comenzi, australienii sunt foarte interesaţi, dar vor să ia legătura cu mine prin Ministerul Sănătăţii. Mă lupt de ani în şir ca salina să fie introdusă în circuitul medical prin Casa de Asigurări de Sănătate. Dar statul decontează doar 10 şedinţe, mult prea puţin, ţinând cont de faptul că cei mai mulţi bolnavi provin din categoria celor cu venituri mici şi mijlocii", spune Roman.
Încă o nemulţumire: "În salinele naturale au început să se dezvolte adevărate afaceri, baruri, magazine. Sunt saline în care se organizează şi revelioane, dar acolo nu există ventilaţie, or altul este scopul salinei". Deşi la început s-a confruntat cu lipsa de spaţiu, acum inventatorul a primit promisiuni de la Primăria Târgu-Mureş că va primi un spaţiu în care îşi va putea amenaja o nouă salină, ale cărei costuri se vor ridica la 40.000 de euro, şi care va fi căptuşită cu sare de la Slănic, cu proprietăţi mai bune decât cea de Praid. Numai că până acum s-a ales doar cu promisiunile.
Citește pe Antena3.ro