Eşecul

● "Unul"
cititor

"Eşecul nostru ca naţie este suma neputinţelor individuale şi colective." Am dorit mereu să părăsesc ţara asta. În '89 m-am "oprit" ca să o ajut să fie liberă, dar n-a fost aşa cum am vrut. M-au rănit la Revoluţie, m-au îm­brân­cit la mineriade, am răguşit la mi­­tinguri studenţeşti, m-au exmatri­cu­lat din facultate pentru că le-am ce­rut socoteală, iar mai târziu m-au con­­cediat pentru că nu am fost de acord cu metodele lor, deşi era o fir­mă de "stat". Şomer fiind, la 30 de ani, după 10 ani de luptă continuă, cu un copil mic şi soţia "bugetară", ne-am dus în lume. Rolul nostru în Ro­­mâ­nia se încheiase. Eşec? Ne­pu­tin­ţă? Cu si­guranţă! Neputinţa de a mai trăi în mijlocul unui popor ce avea cu totul alte ţeluri decât credeam noi!