Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O regulă impusă de bun-simţ, dar şi de făcătorii de manuale de bune maniere zice că, înainte să te dai cu parfum, trebuie musai să te speli.
Numai că din comoditate sau pentru că au sărit partea cu spălatul, mulţi concetăţeni preferă să toarne sticluţa cu odicolon pe pielea
asudată şi pe hainele purtate săptămâni de-a rândul. Iar asta se simte cel mai abitir în aglomeraţia din transportul în comun şi din birouri...Trimiteri din istorie sunt puzderie. De la l'orangerie, livada de portocali plantată lângă Versailles special ca să acopere mirosul latrinelor, până la obiceiul cu un buchet purtat de mireasă ca măcar la nuntă efectul transpiraţiei să fie ascuns de mireasma florilor. Sau bancul cu Iţik şi Raşela. El îi zicea mereu să se spele, ea nimic. Până când Raşela, exasperată de insistenţele soţului, îşi cumpără o apă de toaletă scumpă, se parfumează fără să se spele şi aşteaptă reacţia bărbatului. Iţic dă verdictul: "Vai, dragă Raşela, acum nu mai miroşi a rahat. Miroşi ca un rahat într-o pădure de brazi...".
E de neînţeles cum românii preferă să dea 2 milioane pe-un parfum, decât 20.000 de lei pe un săpun. Statisticile spun că suntem pe ultimul loc în Europa la consumul de săpun, detergent şi pastă de dinţi. E cu atât mai ciudat cu cât nu suntem recunoscut drept un popor care nu se spală. De altfel, exemplele de mai sus sunt extrase din istoria şi folclorul altor naţii. Săritul peste etape nu-i o soluţie.
Faptul că parfumurile nu se găseau în ultimii ani ai lui Ceauşescu nu-i un motiv să acoperim transpiraţia stătută a cuiva cu miresmele beţişoarelor sau ale uleiurilor esenţiale volatile. Poate ar trebui prin a începe să-i spunem respectivului că nu se mai poate sta în preajma lui. Civilizat. Apoi, dacă zice că nu simte, să-i sugerăm un control ORL. Poate are ozenă. Adică nu mai simte mirosul. Ar fi un început...
