Rechinii UDMR îşi înfig dinţii în averea secuilor

Justiţia română ne-a obişnuit cu tot felul de abuzuri, mai ales în ceea ce priveşte proprietatea funciară. Astfel, retrocedările ilegale sau neîmproprietărirea celor în drept au ţinut capul de afiş, în mai toate cazurile fiind vorba fie de un teren de câteva hectare, fie de vreo clădire mai acatării.

Rareori valoarea materială era una extrem de mare. Iată că demersurile unor importanţi lideri UDMR ne lasă fără grai. Beneficiind de ambiguităţile legilor, de incompetenţa judecătorilor sau de complicitatea acestora, aceştia solicită retrocedarea a zeci de mii de hectare de pădure, precum şi restituirea mai multor imobile din zona Ciuc, Gheorgheni, Casin şi Ghimeş, în valoare de zeci de milioane de euro. Toate aceste solicitări sunt făcute în folosul unui grup restrâns şi au la bază acte false.
Şi, ca să fie pusă cireaşa pe tort, procurorii îngroapă şi acest caz, dispunând neînceperea urmăririi penale.

"Asociaţia Composesorală BUNURI PRIVATE DIN CIUC" cu sediul în Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, a fost înfiinţată în aprilie 2000, fiind înregistrată ca persoană juridică printr-o sentinţă civilă a Judecătoriei
Miercurea-Ciuc. Doi ani mai târziu, senatorul UDMR Hajdu Gabor, în perioada 1998-2000 ministru al Sănătăţii, în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu deputatul UDMR Robert Raduly, actualmente primar al municipiului Miercurea-Ciuc, au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, dorind ca instanţa să constate că: persoana juridică Asociaţia Composesorală BUNURILE PRIVATE DIN CIUC este una şi aceeaşi persoană juridică cu persoana juridică "BUNURILE PRIVATE DIN CIUC", existentă din 1946, care, conform legii, era persoană juridică de drept PUBLIC. Numai că diferenţa dintre cele două asociaţii este enormă:
Asociaţia Composesorală este persoană juridică de drept privat, în schimb cea din 1946 era de drept public.



CONFUZIA
Pentru ca şi cititorul să aibă o idee mai clară asupra acestui caz, trebuie făcute unele clarificări. Un scurt istoric a ceea ce a însemnat persoana juridică "BUNURILE PRIVATE DIN CIUC". În anul 1869, pe vremea Imperiului Austro-Ungar, localităţile din care s-au recrutat membrii fostelor regimente grănicereşti din regiunea secuiască au primit în folosinţă anumite suprafeţe de teren forestier. În 1921, ca urmare a aplicării Legii de reformă agrară, toate aceste bunuri au fost trecute statului român.

Din aceste bunuri s-au împroprietărit comunele, instituţiile publice şi diferiţi particulari, rămânând însă o bună parte ca rezervă de stat. Prin Legea 384, publicată în Monitorul Oficial nr. 119, din 24 mai 1946, s-a reconstituit Administraţia de Stat asupra imobilelor ce au aparţinut fostelor regimente de graniţă din regiunea secuiască. Această Administraţie de Stat a primit denumirea de Administraţia Bunurilor Comune Ciuc, ce avea calitate de persoană juridică de drept public.



În acelaşi an, a apărut Legea 765, prin care s-a înfiinţat Regia Publică Comercială Bunurile Private din Ciuc, care figura tot ca persoană de drept public. Rezultă faptul că nou-înfiinţata Asociaţie Composesorală "Bunurile Private din Ciuc", persoană de drept privat, nu poate fi continuatoarea Bunurilor Private din Ciuc din perioada 1946, care era o persoană de drept public. Paradoxal, instanţa de judecată, prin sentinţa nr. 1321/13.06.2002, a constatat că Asociaţia Composesorală BUNURILE PRIVATE DIN CIUC este aceeaşi persoană juridică cu persoana juridică "BUNURILE PRIVATE DIN CIUC" menţionată în legea din 1946.



Profitând de asemănarea denumirii celor două asociaţii, udemeriştii au încercat şi chiar au reuşit să dobândească statutul de continuatori. Numai că aici trebuia să intervină magistratul şi să observe inadvertenţa.

MESERIA, BRĂŢARĂ DE AUR
Judecătorul Marian Mircea Aur, acum magistrat la Tribunalul Galaţi, poate fi suspectat de complicitate sau de incompetenţă. În Codul Civil se stipulează foarte clar ce înseamnă persoană de drept privat şi ce înseamnă persoană de drept public. De fapt, reprezintă o chestiune care se învaţă în primul an la Drept. Pentru a-l ajuta pe domnul judecător Aur şi pentru a-i îmbogăţi cultura profesională, arătăm că: "Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat"; "Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, în mod liber, într-una din formele prevăzute de lege";






"Persoanele juridice de drept public se înfiinţează, de regulă, prin lege, iar în cazurile anume prevăzute, prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale". O altă "bubă" de care magistralul magistrat trebuia să ţină cont se referă la faptul că la dosarul cauzei nu s-a depus nici un document din care să rezulte că "Asociaţia Composesorală BUNURILE PRIVATE DIN CIUC", denumită ca atare prin sentinţa din 2000 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, ar fi existat fie sub administraţia maghiară a Ardealului, fie sub cea românească şi ar fi fost înregistrată ca persoană juridică de drept privat în condiţiile Legii nr. 21/1924.

Judecătorul trebuia să vadă că după acea lege s-a petrecut reforma agrară din 1921. Practic, prin sentinţa dată, magistratul anulează efectele reformei din 1921!

FALSUL ORDINAR
Acţiunea Asociaţiei Composesorale, precum şi sentinţa prin care se constată identitatea celor două organizaţii, se bazează pe conţinutul art. 7 din Legea nr. 765/1946: "Pentru administrarea patrimoniului persoanei juridice «Bunurile Private din Ciuc», retrocedat în puterea legii de faţă, se înfiinţează o regie publică comercială cu sediul în Miercurea-Ciuc, jud. Ciuc, sub denumirea «Bunurile Private Ciuc», având calitate de persoană juridică de drept public".

Numai că, pentru a induce în eroare instanţele judecătoreşti şi alte instituţii ale statului, reprezentanţii Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc au depus la dosar, ca probă, un fals. Respectiv au falsificat Monitorul Oficial al Regatului României nr. 227 din 1 octombrie 1946 (Partea I A), unde din art. 7 al Legii nr. 765/1946 a fost eliminat, cu ajutorul corectorului, cuvântul "public" - element definitoriu pentru caracterul juridic al asociaţiei înfiinţate.

Ulterior, documentul a fost xerocopiat, falsul rezultat fiind depus la dosarul cauzei. Pentru a nu avea dubii în privinţa a ceea ce înseamnă cuvântul "fals", am consultat Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), unde una dintre explicaţiile cuvântului arată definiţia în sens juridic: "Infracţiune săvârşită prin alterarea adevărului într-un act înscris, prin adaosuri sau ştersături făcute cu rea-credinţă, prin imitarea semnăturii, denaturarea conţinutului, substituire de persoane etc.".

Am încercat să luăm legătura cu cele două persoane, însă fără vreun rezultat, acestea refuzând să răspundă întrebărilor noastre. Totuşi, din declaraţia preşedintelui asociaţiei, ex-senatorul Hajdu Gabor, dată la Parchetul Curţii de Apel Târgu-Mureş, reiese faptul că acesta consideră legală toată acţiunea asociaţiei, pentru simplul motiv "că nici o altă persoană juridică nu ar fi putut să se subroge în drepturile vechii comunităţi a «Bunurilor Private din Ciuc», aspect dovedit prin aceea că nu au mai existat alte cereri cu obiect identic de retrocedare".

RETROCEDARE ILEGALĂ
După ce s-au văzut cu sacii-n căruţă, adică după ce au obţinut în instanţă ce au dorit, membrii asociaţiei au trecut la următoarea fază: solicitarea către comisiile locale de fond funciar retrocedării terenurilor şi a altor imobile. Din fericire, au reuşit doar într-un singur caz. În toate celelalte, Curtea de Apel din Târgu-Mureş a respins aceste solicitări aberante, reţinând corect că "Bunurile Private din Ciuc" a fost regie publică şi, ca urmare, nu poate fi aceeaşi cu persoana juridică de drept privat înfiinţată în anul 2000, chiar dacă poartă aceeaşi denumire.

Totuşi, în 2004, o solicitare de restituire le-a fost acceptată. Este vorba despre terenul şi clădirea, cu suprafaţă de peste 3 hectare, în care funcţiona Orfelinatul de la Şumuleu Ciuc, aflat în subordinea Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului Harghita. La rândul ei, direcţia se află în subordinea Consiliului Judeţean. Iar cum la conducerea CJ Harghita erau şi sunt colegi cu carnet de udemerist, putem spune că această retrocedare a fost de fapt o afacere de familie a mahărilor din UDMR.

Prin această acţiune, şmecherii cu carnet de uniune... maghiară au hotărât în Consiliul Judeţean Harghita să lase în stradă sute de copii orfani din judeţ, fără nici cea mai mică remuşcare faţă de acei oropsiţi ai sorţii.




Un alt element controversat îl reprezintă şi faptul că CJ Harghita a restituit orfelinatul la doi ani după depunerea solicitării de retrocedare de Asociaţia Composesorală, însă în acest timp au fost iniţiate şi finalizate lucrări de renovare şi modernizare a imobilului respectiv, lucrări ce însumează importante fonduri din bani publici. Interesant este că imediat după ce a intrat în posesie, Asociaţia Composesorală a încheiat un contract de locaţiune cu Fundaţia Sf. Francisc, pe o perioadă de 99 de ani, pentru o parte din suprafaţa dobândită (7.000 mp) în schimbul unei chirii anuale de 1 euro!

Se pare că, în prezent, asociaţia urmăreşte ca, în acelaşi mod, să primească sediile Primăriei şi Spitalului ORL din Miercurea Ciuc, ambele proaspăt renovate. În ceea ce-l priveşte pe primarul şi totodată preşedinte al organizaţiei teritoriale a UDMR Ciuc, Raduly Robert, apare şi factorul de incompatibilitate. Oricum ai privi lucrurile, nu poţi să nu observi că el centrează (a se citi el revendică), el dă cu capu' (a se citi el se împroprietăreşte)!

Am încercat să aflăm de la CJ Harghita valoarea de inventar a bunurilor (teren şi clădiri) la data retrocedării. Însă ţeapă. CJ ne comunică: "Consiliul Judeţean Harghita nu are competenţă în aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1999, republicată". Oricum, din informaţiile noastre rezultă că toată această afacere s-ar apropia de suma de 1 milion de euro.

ÎN LOC DE CONCLUZIE
Este absurd ca o asociaţie - persoană juridică de drept privat să revendice imobile şi terenuri de interes public, în valoare de milioane de euro. Ca atare, încă din primăvară, s-a depus o sesizare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizare ce a fost trimisă spre "competentă" soluţionare la Poliţia Harghita, ajungând într-un final de septembrie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Mureş.

Numai că procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş au soluţionat suspect de urgent dosarul, bineînţeles cu NUP, adică neînceperea urmăririi penale! Curios este faptul că pentru procurorul de caz, relevant au fost doar cele expuse de ex-senatorul udemerist.

Şi pentru a nu-l mai deranja, se pare că procurorul a socotit că nu mai este cazul de a-l audia pe ex-deputatul Raduly Robert, actual primar al Miercurei Ciuc... De asemenea, procuroarea nu a luat în calcul deciziile magistraţilor Curţii de Apel Târgu-Mureş, pronunţate în cauze
în care obiectul cercetării avea legătură cu Asociaţia "Bunurile Private din Ciuc", situaţii în care solicitările acesteia au fost respinse pe motiv că magistraţii au considerat că asociaţia nu poate fi continuatoarea de drept a vechii regii de drept public, "Bunurile Private din Ciuc".

Şi pentru a pune capac la toate, în opinia procurorului, falsul nu e fals, ci reprezintă o eroare de xeroxare, cu toate că i s-a comunicat că există o copie cu ştampila Judecătoriei ce demonstrează fără putere de tăgadă că toată acţiunea asociaţiei nu este altceva decât un fals grosolan!

Şi, totuşi, speranţe ar mai fi. Slabe, ce-i drept. Şi asta numai în cazul în care şefii procurorului (Parchet General, DIICOT, DNA) vor dori să facă lumină în acest caz şi să întreprindă toate demersurile necesare pentru a anula sentinţa emisă de Judecătoria Miercurea Ciuc, nr. 1321/13.06.2002, precum şi anularea retrocedărilor efectuate până în prezent şi, nu în ultimul rând, tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovaţi de falsificarea documentului care a stat la baza sentinţei. Desigur, dacă nu se aşteaptă prescrierea faptei şi scoaterea basma curată a făptaşilor!