Fanfara din Calafindeşti - La numai 5 ani bate la tobe

O mogăldeaţă se amestecă printre ceilalţi membri ai Fanfarei din Calafindeşti. Diaconescu Cosmin Ilarion merge pe cinci ani şi bate la toba ţărănească de la 2 ani şi jumătate.

El este dovada că, tradiţia merge mai departe. "Este bine să inveţi copiii, că, dacă nu laşi in urmă, altul nu mai lasă", spune cu optimism domnul Leonard Zamă, cel care se ingrijeşte de binele acestei fanfare. "La noi nu se spune fanfară, se spune bantă ţărănească. De cănd există satul Calafindeşti a avut lăutari şi intrumentişti care i-au distrat la jocuri şi la horele satului." Numărul membrilor Fanfarei din Calafindeşti se invărte undeva la nouă. Majoritatea face parte incă de la infiinţare. Inainte de a pune bazele fanfarei erau in "Banta ţărănească". Cea veche.


DE ZECE ANI. "Oamenii din sat au simţit nevoia să-l infiinţeze acum zece ani. Ne-am adunat noi intre noi, la căminul satului. Avem deja două CD-uri imprimate cu muzică ţărănească, muzică tradiţională", povesteşte domnul Zamă. Cel mai in vărstă muzicant nu are mai mult de 50 de ani, iar cel mai tănăr are 5 ani. Fanfara din Calafindeşti are patru trompetişti: Diaconescu Gheorghe-Dorin, Racolţa Vasile, Moloce Leonte - şeful fanfarei, Puşcaşu Radu; doi baritoni: Grigoriciuc George, Adrian Semeniuc, care este şi concert-maestru in Ansamblul "Ciprian Porumbescu" la vioară; Strugaru Gheorghe la clarinet, Moloce Filimon la bas; Aerini Mihai şi Diaconescu Cosmin Ilarion la tobă ţărănească. Uneori, şi Leonard Zamă căntă la clarinet, dar asta doar cănd programul ii permite, deoarece este şi component al Ansamblului "Ciprian Porumbescu" şi profesor de muzică. "Sunt născut intre Bucovina şi Moldova, exact la graniţă. Nu incerc să ies din tradiţia locului. Pe băieţi nu ii las să cănte olteneşte, că ei ar cănta orice li s-ar cere la o nuntă. Eu vreau să păstrez tradiţia din Bucovina şi Moldova puţin. Toate melodiile sunt din bătrăni, sunt culese ciobănaşuri, hore rare din Bucovina. Avem «Hora Cămpulungului», «Hora bantaşilor», «Ciobănaşul», «Sărba gospodarului». Suntem invitaţi la balurile săteşti, la zilele oraşelor, am fost la Rădăuţi, la Cămpulung, la festivalurile care se fac in judeţ, toate primările ne ştiu."


ORIGINE. Ca şi in celelalte cazuri, instrumentiştii au invăţat "meserie" din familie. "Părinţii lor, dacă nu au căntat cu trompeta, au căntat cu baritonul sau cu basul. Sunt romăni bucovineni-bucovineni. Instrumentele de alamă le avem de pe timpul austro-ungarilor care au venit in Bucovina. Inainte se cănta in taraf cu fluier, vioară şi un nai, o cobză sau un ţambal mic şi tobă. Austro-ungarii au venit apoi cu fanfara sau banta ţărănească. Ei au venit cu tromboanele, trompetele, au adus şi goarna", ne informează profesorul. S-a găsit o soluţie şi pentru cei mai in vărstă. Tatăl lui Adrian Semeniuc, Arcadie, bariton, in etate de 83 de ani, a rămas alături de bantă. "Nu l-am marginalizat. Dacă am fi făcut asta, ar mai fi trăit un an-doi. Toată viaţa a fost invăţat să se adune la o casă şi să ii bucure pe ceilalţi. Inainte era şi salariat, acum a ieşit la pensie. Sigur că nu ne acompaniază de fiecare dată la petreceri sau nunţi, dar la un festival o jumătate de oră tot mai poate, mai iese din casă…" Fiului său i-a mărtu-risit că ar vrea să moară pe scenă.

Componenţa Fanfarei din Calafindeşti

Fanfara din Calafindeşti are patru trompetişti: Diaconescu Gheorghe-Dorin, Racolţa Vasile, Moloce Leonte - şeful fanfarei, Puşcaşu Radu; doi baritoni: Grigoriciuc George, Adrian Semeniuc, Strugaru Gheorghe la clarinet, Moloce Filimon la bas; Aerini Mihai şi Diaconescu Cosmin Ilarion la tobă ţărănească. Uneori, şi Leonard Zamă căntă la clarinet.

Repertoriu

Cănd sunt invitaţi pe la balurile săteşti, la zilele oraşelor sau alte evenimente, banta ţărănească din Calafindeşti interpretează hore, bătute, corăghească şi leşească. "Toate melodiile sunt din bătrăni, sunt ciobănaşuri, hore rare din Bucovina. Avem «Hora Cămpulungului», «Hora bantaşilor», «Ciobănaşul», «Sărba gospodarului»", spune domnul Zamă.