Dumitru Iederan spune că a infiinţat taraful "Iedera" in 1978 din dorinţa de a promova şi perpetua vechiul repertoriu şi stilul din zona etnografică a Codrului.
Etnomuzicologul Speranţa Rădulescu ne ajută să localizăm această zonă: "Codrul este un colţ de lume aproape neştiut, situat in extremitatea septentrională a Romăniei, la apus de Maramureş şi Chioar, la nord de Crişuri şi Sălaj, lăngă graniţa cu Ungaria. Muzica sa tradiţională sătească este, in ochii oamenilor din alte ţinuturi, umbrită de cea a Maramureşului vecin şi inrudit. Ba nu are, poate, strălucirea şi exuberanţa zicalelor moroşeneşti; are, in schimb, echilibru şi nobleţe de curte princiară austriacă; şi mai are, de asemenea, o robusteţe aspră, ţăşnită din adăncurile ţărăniei romăneşti".
DIN "CODRU". Dumitru Iederan (vioară, contră cu trei corzi şi căluş drept, gordună), Vasile Ghioran (vioară), Ionuţ Rotar (vioară) şi Adalbert Ginal, gordună, vor prezenta in cadrul Festivalului căntece şi jocuri specifice zonei "Codrului", cum ar fi o suită instrumentală tipică, alcătuită din Danţuâ mare - "A ogrăzilor", "Codreneşte", "Romăneşte pe ponturi", "Bătrănesc" şi "Scuturat", melodii instrumentale de joc.
TURNEE. Taraful "Iedera" s-a bucurat de succes in ţară, dar şi in lume. "Am făcut spectacole, inregistrări şi filmări radio-tv in ţară şi străinătate, discuri şi casete video. Am mers in turnee in Franţa, la Paris, Poitiers, Vivonne, Suedia - Stockholm şi Falun, Ungaria - Budapesta, Republica Moldova - Chişinău, Elveţia - Geneva, Versoix, Vevey, Coreea de Sud - Seul, Olanda - Amsterdam, Belgia - Bruxelles."
Speranţa Rădulescu il descrie pe Dumitru Iederan drept "cel mai bun ceteraş al Codrului". "A deprins meseria de la un muzicant dăruit de Dumnezeu, Isidor Şerban din satul Stăna - un om pentru care are numai cuvinte de admiraţie. A continuat cu studiul viorii clasice. Apoi s-a reintors la muzica ţărănească, de care a simţit că nu se poate desprinde fără a-şi rata vocaţia. Căntă curat, strălucitor, ornamentat şi cu har."