Silviu Prigoană preia iniţiativa Jurnalului Naţional

de Dana Piciu | 18 Mar 2009 • 00:00

Deputatul PD-L Silviu Prigoană preia propunerea Jurnalului Naţional şi anunţă că va reglementa printr-o iniţiativă legislativă înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan".

"Trebuie văzut documentul oficial din care rezultă că se foloseşte denumirea de rom, pentru că, Mădălin Voicu, prietenul meu, când îi spun esenţă de rom se supără, aşa se numeşte spermatozoidul de ţigan, esenţă de rom. Bă, eu sunt ţigan, ce mă tot iei cu rom, cu chestii de astea, îmi zice Mădălin. Iar în comunitatea europeană nu se foloseşte denumirea de rom de nici o culoare", a spus Prigoană. El consideră că cei mai supăraţi pentru că se foloseşte denumirea de rom ar trebui să fie italienii, pentru că denumirea de rom derivă de la Capitala ţării lor, Roma. "Ei ar trebui să facă un proiect de lege prin care să se shimbe denumirea de rom în ţigan, pentru că în toate discuţiile oficiale ei nu folosesc denumirea de rom, ci pe aceea de ţigan. Şi nemţii, şi italienii, şi fracezii, toată lumea spune acestei minorităţi nomade ţigani şi trebuie să îi definim şi noi în acelaşi mod", a mai comentat deputatul democrat-liberal. El a adăugat că a cerut consilierilor săi să se documenteze cu privire la legislaţia actuală pe acest domeniu pentru a vedea cum se poate modifica. "Ştiu că a mai fost o dată o discuţie pe tema schimbării denumirii din ţigan în rom, în epoca Ceauşescu, prin 1975, s-a discutat la o şedinţă de partid, dar apoi s-a pus batista pe ţambal".

SCHIMBARE INCORECTĂ
Prigoană consideră schimbarea denumirii incorectă. "Dacă schimbăm denumirea trebuie să schimbăm tot ce înseamnă folclor şi operele literare. Nu se va mai numi opera respectivă «La ţigănci», ci «La roame», nu vom mai vorbi despre «Ţiganiada», ci de «Romaniada». Mă şi întreabă copiii, dar de ce îi zice la piesa respectivă «Ţiganiada»" Pentru că în cultura noastră, până în 1990, nu a existat romanes şi nici limba nu e romanes, e limba ţigănească. Nu înţeleg de ce au unii o jenă şi o ruşine cu această denumire. Ţiganii n-au nici o ruşine să li se spună ţigani, problema e că sunt nişte false probleme ca şi la unguri. Numai nişte unguri doresc autonomia, pe cei din Harghita şi Covasna nu-i interesează autonomia, pe ei îi interesează pensia mai mare, atâta tot. Şi sunt probabil şi unii şefi care ciugulesc bani de la comunitatea europeană pe diverse programe cu scopuri precise. Eu cred însă că dacă o să avem europarlamentari destoinici în zona aia o să poată să schimbe denumirea banilor care vor veni pentru comunităţile de ţigani", a mai arătat Prigoană.

El este de părere că românii fac "o mare greşeală" cu toate minorităţile din ţară, pentru că le izolează. "Minorităţile nu trebuie izolate, ele trebuie integrate. Atâta timp cât le faci locurile lor în afara oraşului i-ai izolat. Atâta timp cât ungurilor le faci şcolile în limba lor i-ai izolat. Şi-or fi dorind ei toate astea dar noi trebuie să avem maturitatea să-i integrăm. Sau să ne integrăm noi în comunitatea lor. Eu am început integrarea cu Bahmuţanca, e o politică de stat şi asta. Cineva trebuie să înceapă, iar eu am fost printre primii", a spus glumeţ Prigoană.

Foto: Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional

"TERMENUL «ROM» ESTE CIUDAT"
Deputatul PD-L consideră că denumirea de rom este "şi ciudată, până la urmă". "Vreau să îndrept lucrurile astea. Dacă unii din comunitatea asta vor să fie mai aristocraţi, mai regi, mai împăraţi, e treaba lor. Sună chiar urât rom. Ţiganii trebuie să rămână comunităţi de ţigani, au tradiţiile lor, cultura lor, niciodată nu am auzit ca romii să aibă ureche muzicală. Eu ştiu că ţiganii au ureche muzicală, că sunt buni dansatori, au cultura lor, trebuie să-şi păstreze cultura ţigănească mai departe, nu cultura romă. Probabil cultura romani trebuie să şi-o păstreze romanii, cei care au Capitala la Roma, nu cei care au Capitala la Bucureşti."

Silviu Prigoană intenţionează să facă un proiect de lege mai vast în care să fie definite toate minorităţile naţionale din România. "Acum în Parlament există un deputat care a intrat cu un singur vot, pentru că s-a considerat ca făcând parte dintr-o minoritate. A zis că este o minoritate, văscăuţă să zicem, a scris că e minoritar şi a intrat în Parlamentul României. A avut un singur vot, el s-a votat pe el, că nici nevasta-sa nu l-a votat, de băiat de treabă ce era", a conchis Prigoană.

Şi italienii se întorc la "zingari" (ţigani)

Ziarele italiene care, de câţiva ani au adoptat denumirea de "rom" au început să revină în ultimul timp la termenul tradiţional de "zingari" (ţigani), care n-a mai fost considerat în ultimii ani "politically correct", din cauza contaţiilor negative.

Astfel, luni, vorbind despre cazul lui Romulus Mailat, condamnat pentru uciderea Giovannei Reggiani, jurnaliştii de la Il Messagero l-au numit pe acesta de mai multe ori doar "zingaro", fără să-i mai precizeze cetăţenia. Până acum, Mailat era pentru jurnaliştii italieni "rom" sau "român".

Şi ANSA, cea mai importantă agenţie de presă din Italia, a utilizat ieri, în informaţiile oferite despre investigaţiile în cazul violului de la Caffarella termenul "zingari". "În zilele următoare vor veni de la Bucureşti rezultatele a circa 22 de teste ADN efectuate de poliţia română într-o familie de ciobani ţigani («zingari»)". Acelaşi termen, "zingari" a fost utilizat ieri şi în cotidianul Il Giornale, în articolul despre violul din parcul Caffarella. Utilizarea termenului de "rom" pentru denumirea etniei a adus mari deservicii românilor din Peninsulă, datorită formei foarte apropiate de traducerea în italiană pentru "român" care este "romeno". De altfel, pe enciclopedia Wikipedia în limba italiană, la termenul de "zingari" se face precizarea că "nu există nici o legătură între denumirea de «rom» şi numele statului România, poporul românilor, sau limba română care este neolatină". Nu de puţine ori, se face confuzia printre italieni că orice "rom" este automat cetăţean român, fapt subliniat şi de Wikipedia. Potrivit datelor din 2007, în Italia locuiesc 200.000 de ţigani, dintre care 90.000 sunt ţigani italieni. Aceştia sunt urmaţi, numeric, de ţiganii care provin din fosta Iugoslavie, şi abia după aceea de cei care provin din România.

Florin Cioabă nu renunţă la "rom"

Autointitulatul "rege al romilor din România", Florin Cioabă, a precizat ieri că romii nu renunţă la denumirea lor de secole, pentru a se numi ţigani. "Noi nu negociem denumirea noastră. Nu renunţăm, pentru că nu avem de ce să renunţăm la denumirea noastră. La cine nu îi place, e treaba lor. Pentru că această denumire noi o avem de sute de ani şi nu vom renunţa acum pentru nimic în lume", a spus Cioabă, care este şi prim-vicepreşedinte al organizaţiei mondiale a romilor. Cioabă a făcut aceste precizări în cadrul unui colocviu, care a avut loc ieri, la Academia Evanghelică Transilvania, cu tema "Migraţia romilor în spaţiul european. Între integrare şi infracţionalitate". La acest eveniment participă reprezentanţi ai romilor şi ai autorităţilor.