Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Nu! Noi nu mai vrem pamant!
Taranii din sud-estul Vrancei fac agricultura de dragul pamantului. Multi insa nu-si mai permit sa-l lucreze fara utilaje si fara profit. Daca acum 100 de ani stramosii lor au luptat pentru pamant, acum se intampla contrariul: oamenii ar vrea sa-l dea degeaba, dar nu-l ia nimeni! Pamantul costa prea mult si nu aduce profit.
![]() |
Christian Silva/ JURNALUL NATIONAL
UN CAL PUTERE! Mihai Maricel ara un hectar de pamAnt cu un cal, ca sa nu lase stuful sa distruga terenul |
![]() |
UTILAJE. Agricultorul ara 150 de hectare cu un tractor vechi |
![]() |
IMPROVIZATIE. In lipsa banilor, taranii de la Vulturu devin inventivi |
![]() |
REALIZARI. Ticu Chirila si-a construit casa cu banii castigati in Italia |
NU-L LASA
|
Situatia celor care nu vor sa renunte la pamant nu este prea fericita. Mai ales daca nu au bani. Daca celor cu o oarecare putere financiara le este foarte greu, oamenii saraci din aceste sate sfideaza imposibilul. In plin camp ne-am intalnit cu un batran si doi cai mici. Batranul tragea brazda dupa brazda, in frigul lunii februarie. Dar nu
se lasa rapus de greutati si nu vrea sa-si abandoneze terenul.
Cu ochelarii pe nas si un elan inexplicabil, isi indruma calutul si alerga in sus si-n jos pe hectarul lui mostenit de la parinti. Se numeste Mihai Maricel si este din comuna Vulturu, satul Vadu Rosca. La 56 de ani este rapus de un handicap de gradul 2 si traieste de azi pe maine din pensie. La anii lui nu s-ar putea spune ca este un batran, insa viata traita in saracie si munca la camp si-au pus amprenta asupra lui. Ca si asupra multor oameni ai pamantului de aici. Hectarul lui este la cativa kilometri de casa. Il ara in patru zile cu cei doi caluti. "Dau acum o data si peste o saptamana mai vin sa dau o data. Si gata. Uite, aici, langa mine, s-a arat cu tractoruâ. Daâ sa veniti sa vedeti ca io mai vin cu caluâ inca o data si zici ca e arat cu tractoruâ. Pun porumb, sa dau la animale. Am avut si anuâ trecut. Ca, daca-l las, se strica." |
|
|
Devastari la Vulturu
Vulturu, Suraia si Calieni au fost localitatile din care taranii au pornit plini de furie spre casele arendasilor. Daca la Panciu totul s-a transformat in pamant la cutremurul din 1940, aici s-a intamplat acelasi lucru din cauza abandonului. Casele boierilor si ale arendasilor sunt acum pamant arabil. Care nici macar nu e lucrat, in mare parte... Astazi nu mai sunt nici asupritorii, nici taranii rasculati de acum un secol. Nici macar amintirile lor. "La 9 martie 1907, la Vulturu, rasculatii au devastat conacul de pe mosia Calianca. Au distrus mobilierul din casa si registrele de contabilitate. S-au razbunat astfel pe arendasul mosiei, Ozias Cohl", spune istoricul Gheorghe Miron, de la Muzeul Vrancei. "Proprietar era Vasile Sculilogotetides, avocat iesean, casatorit cu Sofia, fiica boierului Cristodor Exarhu. Prin casatorie a mostenit mosia Calianca, arendata celor de la Vulturu." In documentele existente in Fondul Tribunalului Judetean Putna, exista o declaratie a inspectorului comunal, Constantin Varlam, care spune ca: "Usile, ferestrele, toate mobilele din casa si toate registrele de socoteli au fost distruse cu desavarsire. Dupa aspectul mobilelor distruse, furia multimii a trecut peste orice limita". Inspectorul era delegat al Parchetului Putna pentru a cerceta devastarile. CU BATE SI TOPOARE! "La Calieni, razmelita a inceput in aceeasi zi. Taranii aveau incheiate invoieli agricole cu proprietarul Gheorghe Gheorghiade", mai spune istoricul care a studiat indelung acest subiect, consultand arhivele. Povestea rascoalei se leaga si aici de productia podgoriilor. "La 9 martie, 400 de tarani au trecut Siretul pe gheata, inarmati cu bate si topoare. Au atacat conacul de la Serbanesti, din fostul judet Tecuci, proprietatea lui Gheorghiade. In mai putin de jumatate de ora, nemultumiti de faptul ca arendasul nu le-a scazut pretul la falcia de pamant la 25 de lei, cat cerusera, rasculatii au distrus conacul", explica istoricul Gheorghe Miron. Documentele arata ca pagubele au fost estimate atunci la peste 60.000 de lei. Taranii infuriati si cu antrenament prealabil la carciuma, au facut, totusi, diferenta intre boieri, arendasi si vite. Nicolae Velciug, angajat al boierului, declara ca l-a vazut pe Gheorghe Bubuliga, taran de la Calieni, cum a aparat grajdul de furia celorlalti rasculati. Chiar daca aveau acelasi tel. "Pacat de viti sa sa strice", ar fi spus acesta in momentul incendierii grajdurilor. SA SE FACA PAMANT! Furia lor n-a durat mult. S-au racorit si s-au intors in sat. Dar in a doua parte a zilei s-au infuriat iar si au vrut sa revina, sa dea foc la hambare. Unul dintre participanti, Toader Pamant - cu un nume oarecum predestinat - , i-ar fi indemnat atunci pe consatenii lui "sa faca pamant din caramizile casei Gheorghiade, pentru ca sunt facute din banii si munca lor." "Au fost opriti de comandantul fortului Hanu Conachi si de seful sectiei de jandarmi de la Ivesti, care au venit in fruntea unui grup de militari." Mai tarziu a sosit si artileria calaraseasca de la Tecuci. Zeci de tarani au fost arestati si intemnitati. Dar nu s-a tras in multime si nu au fost victime. FOCUL S-A EXTINS. In urmatoarele zile, 11-14 martie, rascoala a continuat la Andreiasu, iar la 18 martie s-au inregistrat eveniente asemanatoare la Dumbraveni, ambele apartinand atunci fostului judet Ramnicu-Sarat. La Dumbraveni a fost impuscat un taran, Dumitru Ciupitu. A fost, deci, o singura victima, si asta conjuncturala. Nici aici armata nu a deschis focul asupra taranilor. Iar revolta s-a stins destul de repede si fara consecinte grave. Se mai povesteste ca o batrana de la Suraia si-ar fi ridicat fusta sa le arate soldatilor care ar fi fost oferta taranilor pentru ei in acele circumstante. Si ar fi fost impuscata chiar in partea dorsala... Dar nu mortal. COLECTIVIZAREA A FOST MAI REA! La Suraia am intalnit oameni care confunda evenimentele de atunci cu cele din timpul comunismului. Cand aud de rascoala se duc imediat cu gandul la colectivizare. Nu doar pentru ca s-a intamplat mai recent, ci si pentru ca a fost pentru ei un adevarat dezastru. Multi indica Vadu Rosca drept satul cel mai afectat de rascoalele taranesti. Pentru ca oamenii au luptat aici cu sistemul comunist, care le-a luat definitiv dreptul la a detine pamant. Pentru ei este mult mai importanta. Nu se mai stie nimic despre inceputul secolului al XX-lea. Poate si pentru ca dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au sters urmele vechii oranduiri. Nu s-a vorbit in aceasta parte a tarii nici despre problemele politice, administrative sau legislative ale acelor vremuri, care au facut posibila rascoala. SOMNUL RATIUNII? Conform legislatiei, doar romanii aveau dreptul de a avea proprietati la inceputul secolului al XX-lea. Iar dintre cei 180 de mari proprietari de pamant din fostul judet Putna (actual Vrancea), doar 40 nu aveau pamantul arendat. Astfel s-a ajuns la constituirea marilor trusturi arendasesti Fischter, Iuster, Costiner, Mirica si Pappiu. Erau si arendasi marunti in judetul Putna, teritoriu caracterizat printr-o densitate a proprietatilor razesesti. In anul 1864 existau in judet 17.062 razesi, 79 de mari proprietari, 67 de arendasi si 13.054 de tarani fara pamant. Dupa aplicarea reformei agrare a lui Cuza au fost improprietarietariti 7.593 de clacasi, dintre care 1.009 fruntasi, 3.335 de mijlocasi, 1.667 palasi si 1.852 de tarani care au primit doar locul de casa si gradina. Vrancea cuprinde astazi si loclitati din fostul judet Ramnicu-Sarat. Acolo erau doi mari proprietari, Al. Plagino si Kris Theodorescu. Acestia detineau 2.850 de hectare, in timp ce 665 de familii aveau doar 1.000 de hectare. Nici acum nu s-a schimbat prea mult in bine situatia taranilor din aceste locuri. Chiar daca nu mai sunt nici boierii, nici arendasii. Iar camatarii s-au transformat in banci. I-a salvat munca in strainatate. Dar nu toti si-au permis acest "lux". Cei care nu pot sa plece sunt in continuare foarte saraci.
Citeşte mai multe despre:
să-l, casa, un secol de flamanzi, italia, s-au, bani, facă, pamant, vulturu, ţăranii, pamantul, agricol, calieni, ticu chirila, munca
Ştiri din .ro
PUBLICITATE