Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Tanti Veronica vrea iar rascoala
O batrana de la Pufesti, judetul Vrancea, este vedeta presei locale de cand s-a transformat in instigator. Ea incearca sa ridice oamenii la lupta, ca la 1907. Strange semnaturi impotriva primarului si vrea sa ajunga la presedintele Basescu. Islazul de la Pufesti, pentru care vrea ea sa faca o noua rascoala, i-a inspirat pe jurnalistii vranceni, care au anuntat ca istoria se repeta!
![]() |
IZLAZUL, FARA IARBA. Terenul pentru care Veronica Ignat acuza autoritatile locale a fost distrus la inundatii si trebuie reabilitat |
![]() |
PASNICI. Oamenii de la Pufesti nu au rascoala pe lista de prioritati |
![]() |
RASCULATA. Dupa ce si-a schimbat hainele a plans in fata camerei foto |
Primarul a demisionat
In acele zile ale lunii martie, 1907, rasculatii lui Sandu Banita au fost destul de pasnici. Au asteptat zadarnic sosirea proprietarilor si a arendasilor, pentru ca acestora le-a fost frica sa se intalneasca fata in fata cu rasculatii. Comandantul companiei de jandarmi rurali din judetul Putna, Grigorie Margarit, a ajuns la Mircesti in aceeasi zi, 8 martie, la ora 16:00. A gasit oamenii stransi in grupuri, linistiti. Erau bine organizati si instruiti de instigatorul lor. Ei au declarat ca nu vor face nimic, dar se plangeau de invoielile agricole pe care le aveau cu proprietarii. Capitanul i-a sfatuit, la randul sau, sa faca o plangere scrisa pe care sa o duca a doua zi o delegatie la prefect. S-a format acea delegatie din opt tarani, patru de la Mircesti si patru de la Radulesti, asa cum reiese din documentele aflate in Fondul Tribunalului Judetului Putna. CU BATA IN PRIMARIE. In aceleasi documente, Dosar 2/1907, exista si o declaratie completa a primarului de la Mircesti, Dimitrie Constantinescu. Din aceasta reiese ca a doua zi, marti, 9 martie, se intorsese in localitate. Fusese plecat de la 6 martie, impreuna cu invatatorul, la Bucuresti, pentru a aduce un preot. A ajuns la primarie la ora 7:00 dimineata si acolo a fost inconjurat de tarani care i-au cerut si de aceasta data actele de munca, pentru a le distruge. "Intre capii rasculatilor s-a remarcat Ion Necula din Radulesti. El avea in mana un ciomag si lovea nervos in dulapul primariei. Mai era Neagu Grigorita, tot din Radulesti, care cerea pamant si distrugerea tuturor actelor de invoieli agricole", explica istoricul Gheorghe Miron, care a studiat acest subiect pentru realizarea urmatorului volum din Cronica Vrancei. "La 8 martie li se daduse doar o parte dintre contracte, cele cu Freifeld, arendasul mosiei Balta Ratei." Gheorghe Zaharia, de la Mircesti, s-a remarcat la randul sau ca unul dintre capi. El cerea toate actele pentru a fi distruse. Peste putin timp, Ion Necula a inceput sa strige sa se dea foc primariei si sa se rupa firul telefonic, pentru a nu putea fi chemata armata de la Focsani. Neacsu Gheorghita spunea: "Sa mergem la Focsani sa dam foc tribunalului, caci acolo sunt toate hotiile". Tot primarul a declarat referitor la acest moment in care agitatia crescuse: "Atunci nu le-am dat nici un act, ci le-am dat demisia mea, numai sa nu ma bage in bucluc". LA CARCIUMA LUâ IORDACHE. Mai tarziu, aflati la carciuma la Iordache Sava, unde se certau pentru compunerea delegatiei ce urma sa ajunga la prefect, a sosit in mijlocul lor taranul Sandu Banita. Functia lui: agitator! El detinea cele mai multe informatii, le explica taranilor ce si, mai ales, cum ar trebui sa faca. Si la ce trebuie sa se astepte. I-a sfatuit sa mearga toti la Focsani, unde, din informatiile sale foarte exacte, ii asteptau si bahnasii (locuitorii de la Bahna) rasculati. Li s-au alaturat si cei de la Ciuslea, indrumati de acelasi Sandu Banita. Si au pornit spre Focsani, avand in fruntea lor veterani din razboiul de independenta cu decoratiile in piept. Ei stiau ca nu se pot astepta la foarte mult de la aceasta descindere. Spusesera ca vor merge pana acolo unde vor fi opriti. Asa cum s-a si intamplat. La 500 de metri de bariera orasului au fost intampinati de o sectie a Regimentului 1 Cetate, condusa de comandantul trupelor de aparare a orasului Focsani, Gheorghe Palade. Taranii nu s-au lasat intimidati. Stiau foarte bine, de la Sandu Banita, ca dotarea soldatilor este foarte putin periculoasa: gloante oarbe, de manevra! Asa ca si-au continuat marsul spre oras si nu s-au oprit pana la bariera. Acolo au fost intampinati cu salve de avertizare. PREFECTUL SALVEAZA TURMA. A venit si prefectul. Si le-a promis ca va face tot ce va putea pentru a le imbunatati situatia. Drept pentru care oamenii s-au retras linistiti la casele lor. In Fondul Tribunalului exista si declaratiile lui Gheorghe Palade. El a spus ca "din multime s-au auzit, pe langa vocile care cereau pamant, si cele care cereau votul universal", de unde reiese ca taranii nu erau chiar necunoscatori intr-ale politicii si evenimentelor de ultima ora din Europa. Chiar erau desul de bine informati. La 10 martie, agitatiile continuau la Mircesti. A fost trimisa o delegatie la prefectura. La 11 martie, dimineata, rasculatii s-au adunat la primarie. De aceasta data au luat cu forta registrele de invoieli agricole si le-au dat foc. S-au racorit dupa ce si-au atins telul. Si s-au intors la casele lor. CU SURLE SI TRAMBITE. Pentru o rascoala era nevoie, in primul rand, de cateva unelte care sa dea de veste ca se pleaca la lupta. Cei care s-au hotarat sa inceapa razmelita la Suraia, in dimineata zilei de 9 martie, l-au batut bine intai pe seful garnizoanei, pentru ca a refuzat sa le dea cornul si toba (necesare pentru chemarea oamenilor la lupta). Apoi s-au rafuit cu autoritatile locale - l-au batut bine pe preceptor, cel care strangea taxele. Cei 1.000 de rasculati au plecat incolonati spre casa proprietarului, N. Chirila Saveanu. Aveau in frunte doi cornisti, iar la mijloc drapelul primariei, incadrat de primar in persoana si trei consilieri comunali. Acestia au fost obligati sa participe la rascoala. Fara putin circ nici nu se putea face o rascoala in toata regula... Daca tot nu s-a lasat cu varsare de sange.
|
|
Citeşte mai multe despre:
un secol de flamanzi, ne-a, s-au, martie, facă, oamenii, tanti, focşani, ţăranii, veronica, mircesti, rascoala, banita, pufesti, izlazul, sandu banita
Ştiri din .ro
PUBLICITATE