A dat cu banul pentru Teatru

"ESTI FRUMOASAAAA!" - Cartile lui Chris Simion au fost furate din librarii Ii place sa se catare pe munti si sa mearga in locuri cat mai salbatice. A lansat la propriu un maldar de carti de pe acoperis si a facut spectacol in miez de noapte pe treptele Teatrului National. O puteti vedea in "Un spectacol de teatru", regizat de ea la Teatrul Foarte Mic, piesa cu care a fost in turneu in India si Koreea.

RELAS. Regizoarea Chris Simion, impreuna cu actorii Companiei de Teatru Daya, in Coreea

REGIZOR SI SCRIITOR. Chris Simion a dat cu banul cand a ales sa studieze teatrologia

TURNEU. Alaturi de Adriana Trandafir si ceilalti actori ai Companiei de Teatru Daya

Chris Simion si-a petrecut vacantele copilariei in Maramures, pe Valea Izei, intr-un sat numit Ieud. Acolo s-a format fiinta ei, mancand din blide de lut, citind la lumanare - pentru ca nu exista curent electric - , spaland rufele la rau, crescuta in opinci si cu camesa si cu naframa pe cap si nespunand "Buna Ziua" oamenilor, pentru ca acolo salutul era "Laudam pe Iisus", iar raspunsul era "In veci, Amin!"

PRIMA IUBIRE. A primit o educatie foarte sanatoasa, adica a fost invatata sa-si canalizeze credinta pe tot ceea ce este simplu. "Lucrurile sunt simple, asa functioneaza oamenii acolo. Eu am preluat acest fel de a fi sanatos. Vorbesc mult despre Maramures, pentru ca are o importanta foarte mare in viata mea si pentru ca acolo am inceput sa cresc. Acolo a fost si prima mea dragoste, la 11 ani. Acum este un tanar pictor nonconformist. Ma striga in timp ce fugeam spre casa: «Esti frumoasaaaa!» Asa a inceput prima mea poveste de dragoste", si-a amintit Chris.

CREDINTA. A urmat tentativa de a pleca la manastire. A vrut sa se calugareasca in ultimul an de liceu. A vorbit in schimb cu o prietena care a determinat-o sa nu faca pasul acesta. "Sunt mult prea sociala si mult prea ancorata in viata orasului ca sa pot sa fiu utila intr-o viata atipica. Am citit foarta multa filozofie si teologie", isi aduce aminte Chris Simion. A fost o atitudine de moment. Sunt doua fiinte in ea, cea introvertita, trista si timida, care se regaseste foarte mult in scris, si cea extrovertita si sociala si pusa tot timpul pe sotii si glume, care se regaseste in spectacolele ei care urmaresc linia dinamica, vie si energica, iar tot ce a scris a atins latura ei meditativa. "In parametrii astia m-am nascut si in parametrii astia se desfasoara si evolueaza fiinta mea." Ii detesta pe oamenii care se ingrozesc si care se limiteaza. Ii plac actorii deschisi la nou. Merge pe principiul ca, inainte de a-si alege un actor pentru un rol pe care il are la dispozitie, isi alege oamenii. Daca au calitate umana, talentul si harul se lucreaza. Primul actor renumit cu care a lucrat este Adriana Trandafir. Lucrand cu ea a invatat o lectie de teatru.

MARITATA DIRECT. Si-a revazut admiratorul cand avea 16 ani si cand, de Craciun, lumea colinda trei zile si trei nopti. A fost si ea, iar in spatele ei a aparut un baiat care i-a spus la ureche: "Te recunosc dupa parfum". Si au trecut din nou cinci ani in care Chris a tot visat si si-a facut scenarii. Dupa sarbatorile acelea au impartit o naframa in doua, naframa pe care el o purta la gat si care era manjita de culori de tempera. I-a dat ei jumatate si el a pastrat cealalta jumatate, si asa si-au jurat in tacere dragoste vesnica. A fost doar o poveste platonica, dar foarte frumoasa. O amintire, caci Chris este acum casatorita, si nu oricum. Actorul Gabriel Fatu nu a cerut-o de nevasta, a casatorit-o direct, caci de cununie a aflat cu doua ore inainte de eveniment.

STUDIU. A priceput tarziu ce inseamna sa publici o carte. Dupa primele cinci carti, cand i-a aparut primul roman si-a dat seama ca ea chiar publica si ca ceea ce scrie se vinde. Totul s-a legat. Nu a depus nici efort ca sa publice ceva. Toata perioada liceului a studiat pentru facultatea de psihologie. A invatat serios. A mers in practica la Spitalul de Urgenta. Si-a dat seama ca toate lucrurile mari din viata ei s-au intamplat inconstient si imprevizibil. Toate rasturnarile mari. "Prima carte - nu am planuit-o niciodata - s-a intamplat pur si simplu. Intrarea mea la facultate, la regie. Eram cu o luna inainte de a da admiterea la institut. Rasturnarea s-a intamplat peste noapte. Eu nu am mers la teatru pana la 18 ani. Ma certasem cu ai mei. Am plecat de acasa. Nimerisem la Teatrul National si am intrat, pentru ca era lumina si pentru ca mi-a placut foarte mult imaginea cu foaierul luminat. Se repeta «Numele trandafirului», in regia lui Grigore Gonta. Cand ai revelatii nu exista o determinare logica. A existat o determinare intuitiva. Tot din instinct a plecat decizia asta pe care am luat-o atunci", ne-a spus ea.

DEBUT. Prima tentativa de scris a fost despre povestea ei din Maramures. A scris accidental, la 15 ani. Incepand de la povestea asta si ajungand sa intalneasca un editor s-a produs prima ei carte: "Dragostea nu moare. O concluzie la 16 ani". Mai mult timid si patimas a fost stilul atunci, "pentru ca, drept sa spun, nu constientizam atunci ca, ulterior, asta urmeaza sa fac. A fost un inceput bazat mai mult pe instinct cu un scop destul de egoist. Sa ma eliberez de o povara afectiva pe care nu puteam sa o tin in sufletul meu".

NECONVENTIONAL. Toate lansarile ei au fost neconventionale. Pentru prima ei carte, era ciudata varsta. Inaintea ei mai fusese Iulia Hasdeu, care la 11 ani avea o carte publicata. A doua lansare la varsta de 17 ani si-a facut-o la Teatrul National, unde si-a lansat cartile la propriu. "Am aruncat un maldar de carti de pe acoperisul teatrului. Au fost prezenti si au vorbit despre cartea mea de atunci Florian Pittis si George Pruteanu." A treia lansare a fost tot pe trepte la National, la miezul noptii, cu un spectacol de teatru pe texte din carte. A selectat pasaje din carte, pe care a putut sa le dramatizeze, si a lucrat cu Dan Helciug, care ii era coleg la teatru, si cu Manuela Golescu. A patra lansare - dintr-un balon cu nacela, a cincea - intr-un magazin de haine si tot asa...

"CONDAMNATA" PENTRU INSTIGARE LA SUICID. O cititoare a scriitoarei Chris Simion se joaca cu mintea ei. Are 18 ani si, daca este sincera si asta gandeste, isi poate pune in orice moment capat zilelor, doar pentru ca a ajuns sa se confunde cu personajul cartii ei, "In fiecare zi, Dumnezeu se roaga la mine". Este un caz psihologic, o dedublare de personalitate. "O sa continuu sa-i scriu pentru a o determina sa inceteze. Numele pe care mi l-a spus este cel fictiv banuiesc, Ana. Nici macar nu stiu daca are parinti, nu stiu absolut nimic. Ceea ce pot sa afirm este ca imi asum intotdeauna ceea ce scriu si ca, daca un cititor este vulnerabil si pica in capcana asta, este strict responsabilitatea lui. Mi-a spus ca intr-o zi se va sinucide, dar numai ea va fi aceea care va alege ziua. Eu, ca scriitor, am trimis doar un mesaj. Daca el este interpretat gresit, atunci nu mai este problema mea", ne-a marturisit cu sinceritate si disperare Chris Simion, o tanara scriitoare care crede in mesajul pe care il transmit cartile ei.

ATRACTIE

"Cand ai revelatii, nu exista o determinare logica. A existat o determinare intuitiva. Tot din instinct a plecat decizia pe care am luat-o sa urmez Regia"

CITITOARE PATIMASA

"Nici macar nu stiu daca are parinti, nu stiu absolut nimic. Ceea ce pot sa afirm este ca imi asum intotdeauna ceea ce scriu si ca, daca un cititor este vulnerabil si pica in capcana asta, este strict responsabilitatea lui. Mi-a spus ca intr-o zi se va sinucide, dar numai ea va fi aceea care va alege ziua" Autoarea romanului "In fiecare zi, Dumnezeu se roaga la mine" - Chris Simion regizor

CV

Chris Simion s-a nascut la 20 august 1977, in Bucuresti. Absolventa a Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica "IL Caragiale" din Bucuresti, sectia Teatrologie, in anul 1999. In prezent este studenta anul IV la sectia Regie Teatru a aceleiasi facultati, la clasa profesor Tudor Marascu. Este presedinte si regizor al Companiei de Teatru "Daya". Activitate literara 1994 - "Dragostea nu moare. O concluzie la 16 ani" (aforisme si exercitii stilistice) 1996 - "Disperarea de a fi" (aforisme si exercitii stilistice) 1998 - "Spovedania unui condamnat" (roman, prima parte) 2000 - "Spovedania unui condamnat" (roman, a doua parte) 2002 - "In fiecare zi, Dumnezeu se roaga la mine" (roman) 2005 - Romanul aflat in lucru "Vanzatorii de Dumnezeu"