x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Viata mea e un roman Pianista din Siberia

Pianista din Siberia

30 Mar 2005   •   00:00

Sofia Cosma (in fotografie cu fetita ei in brate) si-a trait a doua viata in sunet de pian. Pe prima a risipit-o in lagar, in Siberia, dar s-a intors din lumea condamnatilor si a luat viata de la capat. In 1980 a plecat in California unde a continuat sa predea lectii de pian.

  • de C. POPA
  • VIATA MEA E UN ROMAN
  • Sa vezi Siberia si-apoi sa canti martiriu la pian

    AMINTIRE. Cu fetita in brate, intr-un lagar din Siberia, intre alti condamnati
    De curand, dupa ce a intrat in al zecelea deceniu al vietii, celebra pianista Sofia Cosma a dezvaluit prietenilor un "mic secret": plina de optimism si vitalitate, cantand si dand lectii de pian in studioul din vila sa situata in apropiere de Los Angeles, ea doreste sa treaca si pragul a... 100 de ani. Cum? La fel cum a facut-o si pana acum, infruntand viata, cu bucuriile si (mai ales pentru fosta detinuta in inchisorile sovietice) necazurile ei, comportandu-se la fel cum o facea la 19 ani, cand ii erau asezati pe frunte primii lauri, la un memorabil concurs international, unde Dinu Lipatti s-a situat pe locul II, iar ea s-a clasat a patra.

    Micuta si firava, cu ochi scanteietori, Sofia Cosma e o printesa a pianului si acum, la 90 de ani. Duhul ei bland bantuie amintirile fostilor absolventi ai conservatorului iesean. Dumnezeul ei este pianul. Sofia Cosma a trait si traieste prin muzica. Artist, dar si pedagog, fosta profesoara de pian da lectii tinerilor invatacei in studioul casei sale din Camarillo, SUA, dupa aproape un sfert de veac de cand a parasit tara si s-a stabilit peste ocean. Pianista Sofia Cosma se simte foarte bine la 90 de ani si este feri-cita alaturi de familia poposita si ea pe taram american. La sfarsitul anului trecut, pianista si-a sarbatorit ziua de nastere impreuna cu muzicieni de peste ocean, dar si alaturi de cunoscuti artisti romani, care au tinut sa o felicite. A fost prezent la mica petrecere data in cinstea sa si profesorul Marin Pinzariu, actualul director adjunct al Colegiului de Arte "Octav Bancila" Iasi, cel care i-a fost elev in perioada cand pianista preda la Conservatorul iesean. El ne-a impartasit din bucuriile acesteia; la ceas aniversar, artista a primit sute de buchete de flori, mesaje si telegrame de felicitare din intreaga Europa si din SUA. La micul concert dat in cinstea ei a cantat si Lincoln Mayorga, pianistul american care a remarcat-o in 1980, la sosirea ei in America, si a promovat-o.

    LACRIMI PENTRU SIBERIA. Pe langa faptul ca este si astazi un pianist si un dascal de exceptie, Sofia Cosma constituie un model, intrucat a reusit de doua ori sa-si ia soarta in propriile maini si sa reinceapa atat cariera, cat si viata de familie. Prima oara, in vremea razboiului, dupa ani de prizonierat in stepele inghetate ale URSS. Dupa 7 ani de lagar si 15 de intrerupere a activitatii artistice, ea a reusit sa se afirme din nou pe scenele Romaniei, activand cu Filarmonica "George Enescu" in turnee efectuate in tara, dar si in statele blocului comunist.

    Intotdeauna darza, fara a se lasa cuprinsa de resentimente, pianista lacrimeaza si astazi la amintirea anilor grei petrecuti in lagarele sovietice. A doua oara a fost acum 25 de ani. Parasind Romania ca pianista recunoscuta, ea a ajuns in America practic o necunoscuta, dar a reusit sa razbata inca o data. Era la varsta la care altii isi vad linistiti de pensie, multumindu-se sa traiasca din amintiri. Pentru ea secretul succesului este unul simplu. Cu studii muzicale la Viena si avand experienta a decenii de activitate la Filarmonica bucuresteana, dar si ca dascal la Conservatorul iesean, cea care pasise candva pe urmele lui Lipatti nu avea cum sa nu reuseasca.

    Sofia Cosma, ultimul romantic al pianisticii romanesti, cum au numit-o specialistii, pianista martir, cum o cunosc istoricii si criticii din domeniu, reprezinta un adevarat fenomen al muzicii romanesti.

    ITINERARIILE UNEI VIETI. Sonia (Sofia) Gurevich Cosma s-a nascut in 1914 la Smorgon, Letonia. Indrumata de parinti, ea a indragit pianul inca de la o varsta frageda. In anii adolescentei, familia sa, dupa ce a locuit temporar la Moscova, s-a reintors in Letonia, in acel moment independenta. Asa se face ca viitoarea pianista a studiat pe rand la Riga, Moscova si Sankt Petersburg si, ca o confirmare a uriasului sau talent, la Academia de muzica din Viena.

    Dupa reintoarcerea in Letonia, a distrus documentele sovietice si asa a ramas fara acte. Intrucat s-a casatorit cu un cetatean austriac, a avut posibilitatea, pe langa efectuarea studiilor, sa participe la concursuri. Unul dintre ele a fost cel din 1933, cand s-a clasat a patra, dupa Dinu Lipatti. Insa, peste ani, acest avantaj avea sa-i provoace necazuri. In 1938, tanara evreica Sofia Gurevich a trebuit sa se intoarca la Riga.

    DEPORTAREA. Dupa invazia sovietica in Lituania, in 1941, pe motiv ca are cetatenie austriaca, a fost deportata in lagarele pentru civili din Siberia. Eliberati de sovietici in 1948, impreuna cu fiica de numai un an, a ajuns la Viena dupa... 6 luni. "Pe drum am stat scurt timp in Romania. Dupa o escala de o zi la Bucuresti, sub garda unui caine lup invatat sa sara daca miscam, am continuat spre Viena cu o oprire fortata de sase luni in lagarul de la Sighetul Marmatiei, fara sa stiu ca o sa traiesc 30 de ani in aceasta tara. Al doilea sot al meu, cetatean roman, a fost si el internat in acelasi lagar in Siberia, unde, de altfel, l-am si cunoscut, numai ca el a fost eliberat la un an dupa mine. Ne-am reunit in 1950 la Bucuresti, dupa ce el nu a putut sa vina la Viena. Pana in 1956 nu am avut activitate artistica, dar am invatat limba romana si mi-am facut prieteni", povesteste Sofia Cosma. Dupa ce timp de 15 ani a fost rupta de scena, cariera a fost reinnodata ca solista a Filarmonicii Bucuresti (1959-1971), ca profesor la Conservatorul din Iasi pana in 1975, dar si ca artist pe podiumuri din tara si strainatate, cu inregistrari pe disc la Radio si Televiziune. In 1980 a plecat din Romania in California, la fiica ei, unde si-a continuat activitatea pedagogica si artistica.

    MASUTA-PIAN. Departe de cei dragi, fara a primi de la ei vreo veste timp de sapte ani, Sofia a suferit foarte mult in perioada detentiei. Nu a renuntat la pasiunea ei, pianul, si a exersat miscarile degetelor pe o masa din lemn plina de aschii, singura aflata in zona de munca. A stat la Novosibirsk, Kukuzekh si alte lagare rusesti. Dormea pe 20 de cm de pat, alaturi de multe alte detinute, in asa o inghesuiala incat trebuia sa se intoarca toate odata. Manca o portie de 400 de grame pe zi, o hrana infecta, o zeama lunga pe fundul unor gamele de tabla stravezii. Si muncea pe camp alaturi de toti ceilalti. A indurat de toate, insa cel mai cumplit moment a fost la sfarsit, cand a aflat ca din familia sa nu mai supravietuieste nimeni.

    "Mi-a povestit cum croseta ciorapi. Era vorba de tot felul de trocuri pe care le faceau detinutii cu japonezii, in special cu vestitele lor camasi de lupta. Nu stiu ce dadeau la schimb, dar din lana aceea tricota rochite pentru fetita ei care avea sa se nasca. Nu e de mirare ca a scapat, pentru ca avea si are o forta interioara, o sete de viata si o putere de a trai cum rar intalnesti. Tatal ei a condus-o la gara cand stia ca n-o sa o mai vada niciodata, atunci, in perioada razboiului. Ea a infruntat viata si a scapat, cu un pic de noroc", spune Marin Panzaru, invatacelul pianistei. "Niciodata nu L-am vazut pe Dumnezeu mai mare ca atunci, in Siberia", marturisea la un moment dat Sofia Cosma, referindu-se la anii de lagar.

    IN SUA. Astazi, la 90 de ani, Sofia Cosma isi petrece timpul mai mult in studio, unde preda (la doua piane) lectii de muzica copiilor americani. "In rest se bucura de viata, se duce la concert, circula cu masina, se plimba. Nu este o femeie bogata, dar nici nu duce grija zilei de maine. Locuieste intr-o vila care a fost proiectata de fata sa, Illona, cea care avea numai un an cand a parasit impreuna cu mama ei lagarul.

    Intr-o locuinta situata intr-un orasel de langa Los Angeles se aud rasunand clapele unui pian. Sofia Cosma traieste cantand, asa cum a facut-o timp de 90 de ani si cum are de gand sa o mai faca inca cel putin zece ani. Pana la 100 si mai mult... spera ea, asa cum ii uram si noi.

    CV-UL UNUI MARE ARTIST
    PRIETENIE. La sarbatorirea a 90 de ani, cu fostul student si admirator, profesorul Marin Panzariu
    Sofia Cosma a debutat in iunie 1933, in cadrul unui recital la Viena, unde a interpretat Beethoven si Chopin. Pianista-concertista in Austria intre anii 1933 si 1938, in Letonia intre 1938 si 1940, in Romania intre 1956 si 1970, in SUA intre 1978 si 1994.

    A fost solista a filarmonicii "George Enescu" din Bucuresti (1956-1963), profesor de pian la Scoala de Muzica din Bucuresti, conferentiar universitar la catedra de pian la Conservatorul din Iasi (1970-1978). Paralel a dat lectii de pian in Bucuresti si in Iasi, iar din 1981 a ajuns in Oxuard, Camarillo, Los Angeles. A interpretat din marii compozitori ai lumii, printre care si romani: Bentoiu, Enescu, Martian Negrea, Tudor Ciortea. A intreprins turnee artistice in Austria, Letonia, Franta, SUA, Italia, Cuba, Anglia, Elvetia, Germania, URSS. A sustinut cursuri de perfectionare pianistica la "Vacantele muzicale" de la Piatra Neamt (1972-1975) si la College of Music din Cardiff, Anglia. A colaborat cu dirijorul Lawrence Smith, cu violoncelistul Stevens Isserlis, cu Cvartetul "Guarneri", pianistul Lincoln Mayorga.

    La 3 mai 1958 a aparut pentru prima data pe scena filarmonicii iesene, dupa care a fost o prezenta constanta pe scenele tarii pana la 14 septembrie 1979.

    "Din 1980 nu mai locuieste pe pamant romanesc, dar poarta Romania in suflet", spune profesorul Marin Panzariu.
    ×