Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ascuns printre tablouri, stampe vechi cu Orsova de cand Dunarea nu inghitise inca mare parte din oras sub apele tulburi, pianul, pe care firele de praf se astern in nestire, respirand in fiecare secunda viata de sute de ani a familiei sale care s-a refugiat in Romania.
EUGENIA MIHALCEA
Stefan Hutterer sau Pikiu, asa cum il cunoaste intreaga comunitate a nemtilor din Orsova. Locuieste singur, intr-o casa mare, asezata cu fatada usor imbatranita si intristata de vreme catre Dunare, cu cainele alb, care sta incuiat pe balconul din scanduri lacuite si latra nervos si dezamagit de oaspeti. Traieste cu familia sa, pierduta de mult prin alte vremi, in camera inchisa cu cheie, unde intra periodic sa deschida albume, sa-si umple sufletul cu amintiri in fata tablourilor strabunilor. Ei au fost primii care au venit.
Cu un halat strans bine in jurul trupului subtire, peste hainele de casa, Stefan deschide usa temator, de parca n-ar vrea sa-i intre nimeni in viata. Ii are pe ai lui, cu chipurile incremenite pe hartii ingalbenite, adunate in cutii de carton si albume de familie.
BUNICUL. Heinrich Westen, un stra-strabun al tatalui, sculptor de meserie si care a lucrat la statuia Bavaria din München. Chipul, pictat in culori intunecate de pensulele unui "portretist" al acelor timpuri, priveste dulceag, dar si amenintator, catre generatiile viitoare. Nevasta ii sta alaturi, asa cum i-a stat toata viata, ingrijind de casa si de copii.
Bunicul il bantuie din orice fotografie, din care ii zambeste alaturi de alte chipuri retusate sau din imaginile realizate de el, adunate in zecile de albume cu povesti despre ceea ce a fost Orsova. "Bunicul si-a facut viata din munca sa de fotograf cu studii artistice la Viena", ne lamureste Stefan, trecandu-si degetele lungi si ridate peste poze. Pe vremea cand era tanar, bunicul Hutterer a plecat pelerin la Viena sa se desavarseasca in meseria de fotograf. La intoarcere, si-a deschis atelier in Orsova. N-a fost om care sa fi trecut prin oras fara sa-i treaca pragul.
In casele orsovenilor, vechile fotografii inca mai pastreaza in rame semnatura artistului. Asa a reusit sa-si ridice casa, aproape de Dunare, inainte de ridicarea Portilor de Fier, pe cand orasul se intindea pana departe. Proprietatea Wolsfheim. De la primele randuri scrise de bunic in gotic, toata povestea familiei e consemnata intr-un jurnal cu file ingalbenite. "Bunicul a inceput jurnalul in gotic si apoi continuat a sa scrie tata, pana in ultima zi a vietii. Noi nu am mai stiut gotic de mana, numai de tipar, asa ca nu am mai scris", spune cu regret barbatul trecand fila cu fila in timp.
PARINTII. Hutterer Stefan si Hutterer Geza, mama si tatal, de origine germanica, respectiv maghiara. Stefan a mostenit proprietatea parintilor, fiind singurul baiat al familiei. "Tata nu a facut armata, era singurul baiat la parinti, iar statul austro-ungar i-a dat voie sa-si intretina familia. Administra o magazie de cereale". La 1920, tatal lui Pikiu locuia pe aceeasi proprietate Wolsfheim cu servitori romani, unguri si nemti. Cu Geza s-a logodit la 1 mai 1953, iar la scurt timp s-au casatorit. Pikiu isi aduce aminte fiecare moment ca si cand l-ar fi trait. A invatat pe de rost albumele de familie, cu toate ca el nu a reusit sa-si intemeieze una.
Parintii nu s-au bucurat prea mult unul de celalalt. Razboiul i-a trimis departe, Hutterer Stefan a fost deportat la putin timp dupa inceperea razboiului. Cand a ajuns acasa nu si-a mai gasit nevasta, fusese trimisa si ea in lume, sa indure frigul Siberiei. Prevestitoare cuvintele femeii, scrise in jurnalul familiei: "A inceput razboiul mondial, fiecare a avut speranta la un barbat, dar mai tarziu a inceput razboiul nervilor si nimeni nu a mai sperat la o victorie."
PIKIU. S-a nascut in 1950, in Orsova, care era pe atunci mica Marsilie. Chiar daca era foarte linistit in scoala, asa cum isi aminteste Marika, singura lui prietena din timpul gradinitei si a claselor elementare, baiatul era mai mereu traumatizat de colegi. "Neamtule, du-te la Berlin!" sunt cuvinte care ii suna si acum rautacios in urechi.
Nu s-a dus niciodata acolo, nici macar in vizita. Stia de la parinti ca trebuie sa ramana in Romania, ca aici e familia lui si ca aici trebuie sa moara. "Tatal meu a refuzat de 15 ori sa se stabileasca in RFG", spune cu mandrie Stefan.
A plecat de acasa, in incercarea de a-si gasi un rost in viata, de a gasi o femeie care sa-i stea alaturi. In 1971, student la Facultatea de Muzica de la Cluj, specializarea Pedagogie Muzicala, s-a insurat cu o grecoaica. L-a lasat singur dupa cativa ani de iubire patimasa. In 1979, Pikiu s-a intors la Orsova, profesor de pian, cu amintirea vie a lui Charlotte, sau Cherry Neny, o fosta calugarita, care i-a fost profesoara de pian in timpul studiilor primare din orasul natal. "Mamica mi-a zis sa fac lectii de pian", isi aminteste el cu recunostinta. Canta la orga, la slujbele care se tin la Catedrala Catolica din Orsova. In rest, viata lui e inchisa cu cheie intre patru pereti si un pian.
JURNAL GOTIC "Bunicul a inceput jurnalul in gotic si apoi a continuat sa scrie tata, pana in ultima zi a vietii. Noi nu am mai stiut gotic de mana, numai de tipar, asa ca nu am mai scris" - Stefan Hutterer
RAZBOAIE "A inceput razboiul mondial, fiecare a avut speranta la un barbat, dar mai tarziu a inceput razboiul nervilor si nimeni nu a mai sperat la o victorie" - nota din jurnalul familiei
"EXILUL" Oras din judetul Mehedinti, port la Dunare, Orsova are peste 17.000 de locuitori. In anul 1739 a fost ocupata, impreuna cu insula Ada-Kaleh, de catre turci. Se spune ca imparatul Austriei, Franz Joseph, in retragere fortata, si-ar fi ingropat coroana la Orsova, intr-un loc care s-a numit ulterior La Coroana. Orasul s-a mai chemat peste timpuri Tsierna, iar locuitorii din Banatul apropiat o denumeau Risava. La aproximativ 3 km aval de Orsova, pe Dunare, a fost insula Ada-Kaleh, in prezent inundata de lacul de acumulare rezultat prin constructia barajului hidroenergetic de la Portile de Fier. In oras se poate vizita Catedrala Catolica, a carei arhitectura unica a facut ca in Sidney sa se inalte o sora geamana a sa.
SVABII In Orsova erau, in orasul vechi, vreo 12.000-13.000 de locuitori, dintre care 60% etnici germani, asa cum spune Horst Vaczy, presedintele Forumului Democrat German din Orsova. Acum mai stau numai vreo 200 de nemti, dar au mai ramas multe case goale, ale celor care au luat drumul Germaniei dupa o pensie mai buna si pentru a scapa de regimul comunist.
FOTO
