Acuarelă, geniu, casă, lumină, foşnet, copaci, muzeu

Ca o petală de trandafir, fragedă, cu roua zâmbind în soare, culori prietenoase. Senzaţie de bine, umbre răcoroase, foşnet şi multă bucurie. Plăcerea de a privi şi o imperceptibilă dorinţă de a atinge cu vârful degetelor acuarela.

Juliana Fabritius-Dancu, Lena Constante, George baron de Lovendal. Artişti plastici. Celebri, iubiţi, cu lucrări care au lăsat iubitorii de frumos cu răsuflarea tăiată. În viaţa acestor trei mari artişti a fost un moment când au simţit nevoia de puţină duioşie, de calda îmbrăţişare a culorilor şi formelor inventate de ţăranul român.

Au simţit nevoia să privească lumea de pe prispa unei case ţărăneşti. Pentru dorinţa lor au cerut găzduire la Muzeul Satului din Bucureşti. Juliana Fabritius-Dancu s-a exprimat în acuarelă. Lena Constante a pictat pe sticlă sfinţii din icoanele ţărăneşti, George baron de Lovendal a redat frânturi din muzeu. Anul acesta, cu ocazia aniversării celor 74 de ani ai Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", specialiştii de aici au iniţiat o serie de albume -"Artişti în satul românesc", dedicată celor trei minuni care au trecut prin filtrul fiinţei lor Satul din Bucureşti.

CASA
Povestea începe cu Juliana Fabritius-Dancu, cu albumul "Casa". Pictor, etnograf, istoric de artă, scriitor de limba germană. S-a născut în 1930 la Sibiu, fiind fiica Gertrudei Juliane Seraphin şi a arhitectului Julius Alfred Fabritius. Şi-a dezvoltat de timpuriu dragostea pentru construcţiile vechi. "În scurta ei viaţă - se arată în albumul dedicat - ( a adormit pentru totdeauna la 7 august 1986, în Bucureşti...) a reuşit să realizeze un volum impresionant de materiale, de lucrări-document (desene, acuarele, fotografii), la note istorice şi studii, pe care le-a dedicat celor două pasiuni ale sale: bisericile-cetăţi fortificate din Transilvania şi cultura materială rurală. Complementar acestor pasiuni a desfăşurat în ţară şi străinătate o bogată activitate expoziţională şi publicistică." Juliana Fabritius-Dancu a lucrat ca etnograf peste trei decenii în cadrul Muzeului Bruckenthal din Sibiu, la Academia Română, a participat la realizarea muzeului în aer liber din Sibiu, astăzi Complexul Naţional Muzeal ASTRA. A ilustrat Dicţionarul Enciclopedic român, a restaurat icoane româneşti, pictate pe sticlă sau lemn, şi a redactat studii şi lucrări de specialitate de referinţă.

ISTORIE..
"Fiecare gospodărie aflată în urmă cu cincizeci de ani pe teritoriul Muzeului Satului din Bucureşti a fost surprinsă în imagini, filtrate prin sensibilitatea aparte a Julianei Fabritius-Dancu. O atenţie deosebită a fost acordată casei, atât ca reprezentare arhitecturală, cât şi ca organizare a interiorului."

Tehnica acuarelei i s-a potrivit perfect artistei pentru a spune povestea caselor din muzeul satului. "Acuarelele înfăţişând casele din muzeu sunt perfect încadrate în peisaj, desprinse din umbrele copacilor, al căror foşnet uşor îţi este sugerat. Jocul luminilor şi al umbrelor este cea mai bună alegere în tratarea exterioarelor, permiţând punerea în valoare atât a materialelor de construcţie, cât şi a decorului care, de cele mai multe ori, evidenţiau statutul social al proprietarului casei." Acelaşi diafan şi în cazul interioarelor. "Principiile acuarelei - prospeţime, luminozitate, transparenţă - se potrivesc, de asemenea, cel mai bine pentru redarea interioarelor caselor: culorile vii ale ţesăturilor, fineţea liniaturii decorului de pe mobilierul sculptat, strălucirea vaselor de ceramică smălţuită, enigmatica privire ce te urmăreşte din spatele icoanelor."

Seria "Artişti în satul românesc" este coordonată de doamna Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", text şi selecţie imagini Aurelia Tudor.
Pentru că este prea frumos, pentru că Juliana Fabritius-Dancu a iubit atât de mult casele din Muzeul Satului, vă poftim să priviţi aici acuarelele ei, dar să şi mergeţi să vedeţi pe viu dragostea ei. Vă invităm la o plimbare prin muzeu. Să vă mângâie foşnetul copacilor, să vă sărute pe tâmple răcoarea de pe uliţa satului.