Doctor în științe medicale, șef al Clinicii de Ortopedie II din Spitalul Clinic Colentina, dr Rodica Marinescu își sărbărorește astăzi ziua de naștere. Jurnalul Național îi urează “La mulți ani!”
“Încerc în fiecare zi să fac viața mai bună pentru pacienții mei”
“Doctorița Rodica Marinescu face Ortopedie din 1990, de când a început Rezidențiatul în Spitalul Colentina. Ulterior, după examenul de specialitate am obținut –prin concurs - un post în acest spital. Între timp am promovat un examen de medic specialist, ulterior de medic primar și unul de doctor în științe medicale. Am fost atrasă de la început de patologia genunchiului și de traumatologia sportivă; așa am ajuns să fac Chirurgie Artroscopică și acopăr astăzi toată gama de intervenții artroscopice asupra genunchiului: meniscetomii, dar și suturi de menisc, transplant de menisc, ligamentoplastii, sinovectomii, transplant osteocartilaginos. În ultimii ani am abordat și chirurgia artroscopică a umărului și gleznei. Un alt capitol drag, căruia i-am dedicat mult din formarea profesională este cel al Chirurgiei Artroplastice (chirurgia de înlocuire cu endoproteze a articulațiilor artrozice). Am încercat – și sunt mândră că am reușit – să formez o echipă în cadrul Clinicii de Ortopedie II din Spitalul Clinic Colentina (pe care o conduc din 2007) capabilă să facă față, cu succes, oricărei provocări.
În afara Spitalului sunt soție și mamă și încerc să petrec cât mai mult timp cu fiul și soțul meu; nu reușesc totdeauna și nu totdeauna am disponibilitatea pe care ei o așteaptă de la mine. Îi știu că sunt aproape de mine și asta mă face să trec – mai ușor - prin orice încercare.
Ar trebui să știe ceva despre mine pacienții mei sau cei care mă cunosc? Sunt un om obișnuit care încearcă să-și facă cât mai bine datoria, care nu obosește niciodată să învețe, care are răbdare să asculte și care nu are orgoliul să creadă că poți reuși ceva de unul singur, fără un ajutor divin. Există o armonie și un echilibru-mai presus de înțelegerea noastră – în toate lucrurile care ne înconjoară și dacă acțiunile noastre nu strică ci protejează acest echilibru toate efectele sunt benefice.
E greu să fii medic în România de azi. Nu pentru că medicina e mai grea decât altă dată sau medicii mai puțini pregătiți sau mai puțin dispuși să muncească. În primul rând pentru că suntem o categorie profesională lipsită de coeziune, care nu știe să-și apere drepturile și din care nu răzbat decât voci izolate. În căutarea de senzațional media găsește –zilnic-subiecte din domeniul medical, care erodează încrederea pacienților în medici și fac medicii să pară niște afaceriști veroși, dispuși să jumulească pacientul. Peste toate acestea un sistem medical aflat în degringoladă, care azi cere ceva de la salariații săi și mâine ceva diametral opus, care una spune pe posturile media și cu totul altceva face în realitate; un sistem care nu înțelege că medicii consumă și altceva în activitatea lor zilnică, plină de neprevăzut-câte puțin din viața, sănătatea și liniștea lor.
Sunt fericită că mi-am găsit vocația-aceea de a fi medic, că am un colectiv în mijlocul căruia îmi face plăcere să lucrez în fiecare zi și că încerc în fiecare zi să fac viața mai bună pentru pacienții mei. Mi-aș dori să am mai mult timp pentru colegii tineri rezidenți, să văd construit și funcțional cât mai repede un spital nou în Colentina, care să răspundă tuturor exigențelor actuale, să pot să lucrez în el.
Amintiri legate de aprecierea pacienților… Am doi pacienți, un bărbat și o femeie, patologii complete diferite, operați în ani diferiți, care mă sună în fiecare an la aniversarea operației lor; e o bucurie pe care o împărtășim împreună: că a mai trecut un an bun peste noi, că suntem bine și ne pregătim de un nou an bun.
Cred că orice om are un strop de bunătate și lumină, chiar dacă la unii e foarte greu să ajungi la acest miez bun. Cred că, cu fiecare lucru bun, oricât de mic, pe care îl facem împingem lucrurile într-o direcție mai bună și că putem să facem această lume un loc mai bun pentru noi și copii noștri.
Ziua mea de naștere coincide anul acesta cu prima zi de Paști. Sunt fericită pentru această coincidență, mă bucur că e o zi în care toată lumea e fericită, bucuroasă și privește viața cu recunoștință și speranță.
Îmi doresc să fiu sănătoasă, să am cât mai mult timp de petrecut cu fiul și soțul meu, să fac ce știu cel mai bine și să pot să împărtășesc și altora din experiența mea; să mă bucur de fiecare zi frumoasă, de fiecare floare, zâmbet, rază de soare care îmi ies în cale.”