Călătorie în satul pârâului cu brebi

Un album de fotografii realizate de Dan Dinescu şi o poveste scrisă cu sensibilitate de dr Ana Bârcă: "Memoria unui loc/ Satul Breb din Maramureş". Un volum bilingv – română şi engleză.

Ocarte născută din mirarea de a descoperi frumuseţe pură, care doar îşi schimbă straiele după anotimp. "În Breb găseşti intimitatea peste tot, şi în cimitir, şi în biserică, şi în case, şi în grădini. Mici colţuri, animate de oameni sau de obiecte, te cuprind, te farmecă. Miră-te! Te poţi rătăci într-un univers cu atât de puţine lucruri, dar atât de frumoase în simplitatea lor discretă (…)." Este starea transmisă de autorii acestui volum deosebit – dr Ana Bârcă, director patrimoniu în Muzeul Naţional al Satului, şi fotograful Dan Dinescu.

 Povestea scrisă şi povestea imagine te poartă  prin satul Breb în trei anotimpuri – o primăvară, o toamnă şi o iarnă. Dar şi prin vieţile câtorva oameni ai locului.

Satul Breb, aparţinând de Ocna Şugatag, o fâşie din Depresiunea Maramureş, în partea superioară a bazinului râului Mara, pe piemontul nordic al Masivului Gutâi, ne dau coordonatele călătoriei prin frumos, obligându-te pe tine, privitor-cititor, să te gândeşti cât mai curând la o călătorie.

O panoramă a satului cu primăvara jucându-se  prin curţile oamenilor, pregătită să pună ghirlande de flori în pomii, o altă panoramă cu toamna care a însângerat aceiaşi copaci. Munţii acoperiţi de zăpadă, şi de oameni, şi sate pitulate la poalele lor.

Apoi, brebenii în diferite activităţi – la câmp, prin gospodărie, pe la biserică, pe la morţi, pe la cimitir sau pregătindu-se să plece cu oile la munte. O bătrână care îşi face de lucru în pridvor, vegheată de o pisică, singura-i tovarăşă de acum. Porţi monumentale, la fiecare casă, ca şi cum fiecare gospodărie ar fi  o împărăţie. Case şi biserică vechi de sute de ani, bogăţie de nepreţuit a brebenilor. Poveşti despre lumea de  altădată. Mere, horincă, cruci într-o rână, un Crist răstignit, părinţi dornici să-şi vadă copiii depăşindu-le condiţia. Căpiţe de fân, prăjituri pentru marele eveniment al plecării oilor la munte. Un meşter-vrăjitor al coşurilor împletite.

Imagini care surprind simplitatea vieţii de la ţară, de aici, din Breb, dar şi importanţa  acestei simplităţi fără de care lumea nu ar fi mers niciodată mai departe.  Sau, cine ştie, unele lucruri mai importante poate nici nu s-ar fi născut.

O singură completare – "Satul este atestat documentar, sub numele actual de Beb, în 1715. La 20 martie 1360 este menţionat sub numele de Villa Olahalis sau Hodpataka, care s-ar traduce prin «satul pârâului cu brebi», breb însemnând castor."

Vă invităm să călătoriţi prin Breb. Măcar cu această carte-album, apărută sub patronajul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".