x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lada de zestre - Un loc sub soare, Banat

0
Autor: Loreta Popa 30 Iul 2006 - 00:00

Intre Carpatii Meridionali, Dunare si raurile Tisa si Mures se afla Banatul, acoperit de paduri si pasuni intinse. "Banatul e fruntea", spun locuitorii acestor meleaguri.

ZESTRE. Pisele de mare rafinament erau mandria fetelor. Dar nu numai, intreaga casa era imbracata de mainile ei

Intre Carpatii Meridionali, Dunare si raurile Tisa si Mures se afla Banatul, acoperit de paduri si pasuni intinse. "Banatul e fruntea", spun locuitorii acestor meleaguri.

Costumul popular din Banat se concretizeaza printr-o mare diversitate dobandita prin convietuirea dintre romani si nationalitatile conlocuitoare, stabilite in acest spatiu. Alaturi de limba si religie, vestimentatia populara este cea mai importanta marca identitara. In aceasta excelenta lucrativa si in aceasta somptuozitate a tesaturilor, stergarele fac roata casei, se strecoara pe sub grinzile de la tavan, lumineaza casa si creeaza pete de culoare, de mare frumusete, ne spune Doina Isfanoni, director la Muzeul Satului din Capitala. Este o zona in care regasim acea poveste pe care o stim despre romani: cate bordeie atatea obicee.

BOGATIE. In Realitatea Ilustrata din anii’30, costumele din Banat apareau pe coperti

PODOABE. Practic fiecare capat de stergar are cam aceleasi motive, dar decorate fiecare altfel. Piese cu totul speciale sunt lantile cu spinare de la lavita mica pentru podoabe - care pentru fetele de maritat constituia caseta de bijuterii, unde isi tineau salbele si margele pentru ca banatencele au multe podoabe, pretioase in sine - la lada propriu-zisa de zestre in care femeia isi cara toalele ei si ale casei. Acoperitorul de pat, dar si covoarele pun in valoare o tehnica a tesutului cu vechi si stravechi origini orientale - caramaniul este aceasta tehnica a alesului cu gaurele. Acest tip de covor este fala familiei, el facand obiectul foilor de zestre de altadata, piese de rezistenta care in momente de dificultate constituiau si moneda de schimb. Piesele de baza ale costumului femeiesc si barbatesc au avut registre ornamentale fixe: gulerul, pieptul camasii, maneca, manseta, linia inferioara a poalelor, unde se aplica fie broderie, fie dantela. Cojoacele din blana, ca si pieptarele, sunt confectionate in ateliere specializate.

OPREGUL. Marca identitara a Banatului este opregul cu franjuri dispus peste poale si gateala capului cu forma fixa: conciul, tulbentul si cealma, piese de mare rafinament tehnic si cromatic. Costumul popular este in concordanta cu varsta purtatorului, evenimentul la care este purtat, anotimpul si etnia. Costumul popular sarbesc se aseamana cu cel romanesc si este alcatuit din camasa cu poale, intreaga sau din doua piese, precum la romani. Peste poale poarta o fusta plisata din lana, in cromatica adaptata varstei; capul este intotdeauna acoperit. Costumul popular bulgar este intalnit doar in vestul Romaniei, in zona etnografica Sannicolau. Este un costum bogat, brodat cu mult auriu, aplicatii din paiete, margele si matase. Fusta costumului bulgaresc este plisata sau gofrata dupa asemanarea vesmintelor nemtesti.

Bijuteriile reprezinta statutul social al familiei. Dupa puterea economica a familiei fetele aveau salbe de aur sau argint. Salba si bijuteriile, hainele si covoarele reprezentau zestrea fetei.
Citeşte mai multe despre:   lada de zestre

 



Mai multe titluri din categorie
Serviciul de email marketing furnizat de