Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Au trăit ca acum cinci milenii. Au zdrobit grâul între pietre, au ţesut, au copt pâine, au făcut mâncare, au modelat vase din lut aşa cum făceau cucutenienii. Arheologia este o ştiinţă captivantă care dezvăluie poveşti tăinuite de mii de ani. Cercetătorii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au iniţiat, în luna august a anului trecut, 36 de elevi de gimnaziu şi liceu, din judeţele Harghita şi Covasna, în misterele civilizaţiei cucuteniene. Până la 15 iunie, muzeul găzduieşte o inedită expoziţie tematică: „Tabăra de Arheologie Experimentală Păuleni Ciuc-Ciomortan, Harghita".
În mileniile V- V î. Hr., Europa Răsăriteană cunoaşte o deosebită înflorire a civilizaţiei eneolitice (epoca cuprului). Cei mai străluciţi au fost cucutenienii. Este de remarcat Cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolie, ale cărei urme s-au descoperit şi în Covasna şi Harghita, la Ariuşd şi Păuleni Ciuc-Ciomortan.
În vara anului trecut Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a organizat tabăra de arheologie experimentală desfăşurată în apropierea sit-ului arheologic de la Păuleni Ciuc-Ciomortan - „Dâmbul Cetăţii". Tabăra s-a defăşurat în trei perioade consecutive, în luna august, elevii au ajuns să cunoască aici tainele arheologiei ca ştiinţă, şi ale civilizaţiei eneolitice într-un mod accesibil şi interactiv. Expoziţia amintită prezintă tabăra sub toate aspectele, cu activităţile organizate şi rezultatele experimentelor arheologice, obiectele create de elevi, în diverse stadii de lucru.
În tabăra de arhelogie experimentală, micii cercetători au aflat de la specialişti ce înseamnă un sit arheologic, cum trăiau cucutenienii, cum îşi organizau locuinţele, cum realizau uneltele, vasele sau cum îşi preparau hrana şi multe lucruri captivante. Au putut chiar să-şi etaleze măiestria în modelarea vaselor de lut pe care le-au ars pentru a fi cât mai rezistente. „Înainte, lutul era ţinut în gropi. Noi Noi l-am ţinut în recipiente din plastic pentru a nu afecta situl. Copiii au învăţat la ateliere cum să modeleze vase. Dacă este luat şi pus la soare, lutul crapă. Cucutenienii foloseau un liant, un amestec provenit de la alte vase care se spărgeau, nisip, cenuşă, paie. Pictura se aplica în perioada preistorică înainte de ardere. Nivelul la care au ajuns cucutenienii nu a fost încă atins. Sunt multe tehnici de realizare a vaselor. I-am lăsat să modeleze, bineînţeles, fără roată. Nu toţi au avut curajul să le şi ardă, pentru că există două tehnici: arderea pe vatră şi ardere în groapă. Se obţin astfel vase de calitate superioară", spune Dan Buzea, arheolog, unul dintre coordonatorii taberei. De asemenea, în cadrul taberei a fost reconstituit războiul de ţesut al cucutenienilor. „Este vorba de un război de ţesut vertical. Ştim că se foloseau astfel de războaie, pentru că în majoritatea locuinţelor am descoperit greutăţi din piatră perforată, provenite de la aceste războaie."
Drumul sării
Anul acesta muzeul din Sfântu Gheorghe doreşte să organizeze în luna august, cu ajutorul a 20 de voluntari, elevi şi studenţi, o tabără de arheologie experimentală pentru exploatarea preindustrială a sării de la Beclean - Băile Figa, judeţul Bistriţa Năsăud. În România, sarea se găseşte atât în formă solidă (roci de sare la suprafaţă şi la adâncimi accesibile), cât şi în formă lichidă (izvoare, lacuri şi pâraie cu apă sărată).
Proiectul oferă şansa tinerilor de a se implica activ în acţiunile de cercetare arheologică şi de a asimila cunoştinţe despre patrimoniul mobil şi imobil pe care le oferă zona Bazinului Someşului Mare, prin activităţi interactive şi experimente de reconstituire a metodelor de exploatare preindustrială a sării geme şi a apei sărate. Voluntarii vor realiza vase din ceramică pentru fierberea apei sărate şi obţinerea calupurilor de sare, vor amenaja „instalaţii de foc" pentru fierberea apei sărate, vor ciopli din lemn o „troacă" şi mai multe ustensile necesare exploatării sării geme, dar şi alte activităţi specifice.l-am ţinut în recipiente din plastic pentru a nu afecta situl. Copiii au învăţat la ateliere cum să modeleze vase. Dacă este luat şi pus la soare, lutul crapă. Cucutenienii foloseau un liant, un amestec provenit de la alte vase care se spărgeau, nisip, cenuşă, paie.
Pictura se aplica în perioada preistorică înainte de ardere. Nivelul la care au ajuns cucutenienii nu a fost încă atins. Sunt multe tehnici de realizare a vaselor. I-am lăsat să modeleze, bineînţeles, fără roată. Nu toţi au avut curajul să le şi ardă, pentru că există două tehnici: arderea pe vatră şi ardere în groapă. Se obţin astfel vase de calitate superioară", spune Dan Buzea, arheolog, unul dintre coordonatorii taberei. De asemenea, în cadrul taberei a fost reconstituit războiul de ţesut al cucutenienilor. „Este vorba de un război de ţesut vertical. Ştim că se foloseau astfel de războaie, pentru că în majoritatea locuinţelor am descoperit greutăţi din piatră perforată, provenite de la aceste războaie."
Citește pe Antena3.ro
