Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creierul este unul dintre cele mai sensibile organe la variațiile de temperatură. Atunci când organismul este expus la căldură intensă, acesta activează mecanisme de termoreglare – cum ar fi transpirația și vasodilatația – pentru a-și menține echilibrul intern. Însă, în condiții extreme sau prelungite, aceste mecanisme pot fi depășite, afectând negativ funcțiile neurologice esențiale.
Impactul temperaturilor extreme asupra creierului
Temperaturile extreme pot perturba echilibrul hidric și termic al organismului, afectând funcțiile cognitive, concentrarea și chiar starea de conștiență. Creierul funcționează optim într-un echilibru fin de temperatură și hidratare. Expunerea prelungită la căldură intensă poate duce la deshidratare cerebrală, vasodilatație excesivă și scădere a tensiunii arteriale, ceea ce afectează oxigenarea neuronilor. Aceștia devin vulnerabili, ceea ce poate genera simptome precum: dureri de cap intense și recurente, amețeli, confuzie sau dezorientare, dificultăți de concentrare și tulburări de memorie, iritabilitate și tulburări de dispoziție, somnolență nejustificată sau stări de leșin.
Epuizarea termică provoacă un disconfort intens, dar îți permite să rămâi lucid. Pe de altă parte, insolația este mult mai gravă și poate duce la pierderea cunoștinței, delir, dificultăți de coordonare și o capacitate de reacție sever diminuată.
Categoriile ce pot fi afectate de temperaturile extreme sunt: copiii mici, care nu își pot regla eficient temperatura corporală, vârstnicii, în special cei cu boli cardiovasculare sau neurologice (demență, Parkinson), persoanele cu epilepsie, care pot avea un risc crescut de crize în condiții de deshidratare și epuizare termică, pacienții cu scleroză multiplă, care resimt mai intens simptomele bolii pe fondul căldurii excesive și persoanele cu migrene – căldura și lumina puternică pot fi factori declanșatori.
Sfaturile medicului neurolog
Pentru a te proteja de căldura excesivă e important să te hidratezi corect: consumă apă regulat, nu doar când apare senzația de sete. Evită băuturile cu cafeină sau alcool în exces și:
- încearcă să eviți, pe cât posibil, expunerea directă între orele 11:00 – 17:00: poartă pălării, ochelari de soare și haine din materiale naturale;
- oferă-i organismului pauze frecvente, mai ales în activitățile fizice desfășurate afară;
- alimentația pe timp de vară trebuie să fie ușoară și echilibrată, așa că include cât mai multe fructe și legume, care te hidratează și ajută la menținerea funcției cognitive.
„Vara nu este doar despre vacanță, ci și despre responsabilitate. O durere de cap aparent banală sau o stare de amețeală constantă pot fi semne că organismul tău nu tolerează bine căldura. Nu le ignora și discută cu un medic neurolog pentru o evaluare corectă,” ne spune Dr. Dan Mitrea.
În concluzie, căldura excesivă nu este doar un disconfort de sezon, ci un trigger neurologic cu potențial real de agravare a bolilor existente sau de declanșare a unor manifestări severe. Tocmai de aceea, monitorizarea atentă a simptomelor și colaborarea cu un medic neurolog, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni preexistente, sunt esențiale în perioadele de caniculă.
Citește pe Antena3.ro
