Curatoriată de Diana Marincu, expoziția a reunit o amplă serie de desene alături de câteva picturi ale artistului.
Evenimentul s-a bucurat de câteva mii de vizitatori de toate vârstele și o acoperire media de excepție, interviuri, numeroase articole în presa scrisă, apariții radio și TV. Lucrările propuse de Ghenie la Timișoara au fost special realizate de artist pentru această expoziție și ele vor pleca mai departe în lume, urmând să fie prezentate în alte expoziții și bucurând diverse publicuri și galerii de artă. Îi mulțumim unuia din cei mai celebrați pictori ai generației sale pentru că a acceptat invitația Fundației Art Encounters și a făcut posibilă o astfel de expoziție-eveniment într-un an special pentru Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023.
Ceea ce propune Adrian Ghenie, dincolo de melanjul său profund de personal, politic și artistic, este o permanentă investigație a mediului pe care îl folosește—o chestiune centrală a practicii sale. În acest sens, desenele în cărbune reprezintă o nouă direcție pentru Ghenie, descoperită oarecum accidental, pe o hârtie cerată cu mult mai „îngăduitoare” cu eroarea, ștergerea, includerea imperfecțiunii, căutările artistului și cronologia acțiunii. Se naște de aici o nouă preocupare artistică: „repetițiile” în cărbune, așa cum le numește, i-au înlesnit inclusiv actul picturii, transformându-l într-un proces mai energic și mai intuitiv.
Ceea ce rezultă de aici – și am putut admira inclusiv în expoziția recentă de la Timișoara – sunt elemente familiare operei lui Adrian Ghenie. În special acele forme distorsionate, care se confruntă cu anumite traume colective și mai ales cu „pasivitatea anxioasă” despre care vorbea chiar artistul la întâlnirea sa cu publicul din aprilie: adică, veșnica neclintire fizică dictată de tehnologie, navigare virtuală, alienare, singurătate și chiar depresie. De aceea, expoziția „Corpul imposibil” a fost și o excelentă ocazie de a surprinde toate aceste preocupări teoretice ale artistului, nu doar schimbarea paradigmei estetice.
„În cadrul expoziției Corpul imposibil de la Timișoara, artistul a prezentat noi lucrări, inspirate de perioada pandemiei și de izolarea în spațiul domestic, când singura legătură cu «lumea» avea loc prin dispozitivele digitale. În acest context, desenele sunt încercările artistului de a deconstrui și a reconstrui figura umană respectând niște volume mari, dar speculând plastic prin toate detaliile care le conțin și mai ales prin spațiile goale din jur. Accesul necontenit la tehnologie și mediul digital ne face, în mod aparent, cel puțin, să fim conectați permanent și legați la o rețea colectivă, rămânând în același timp tot mai singuri”, declară curatoarea expoziției și directorul artistic al Fundației Art Encounters, Diana Marincu.
Citește pe Antena3.roPe cea mai mică insulă locuită din lume încap doar o casă și un copac: „Faci un pas greșit și înoți”
Adrian Ghenie nu și-a propus niciodată să explice ce se întâmplă cu lumea contemporană, marcată de crize multiple, precum și de cea pandemică, ci doar să redea o realitare observată, fără a pune verdicte. Făcând acest lucru, Ghenie a adoptat în mod natural mutația estetică impusă de temă și a continuat practic ceea ce se prefigura deja din 2022, prin cele câteva expoziții post-pandemice ale sale.
Adrian Ghenie este cu siguranță și un artist responsabil, iar lupta lucrărilor sale cu istoria – așa cum frumos sublinia și una din recenziile recente ale expoziției timișorene – amintește de „tablourile de actualitate” ale unor pictori celebri precum Goya. Dar este și un artist curajos, pentru că nu se ferește nicicând să înfrunte angoasele disruptive cu care se confruntă societatea globală contemporană.
Sunt doar câteva din motivele pentru care expoziția „Adrian Ghenie: Corpul imposibil” încearcă să restabilească un anumit echilibru stabil între vitezele amețitoare ale epocii actuale și artă ca preocupare fundamental umană. Credem că a reușit!
Adrian Ghenie s-a născut în 1977 la Baia Mare și trăiește actualmente la Berlin. Melanjul de abstract și realism al lucrărilor sale generează adesea picturi psihologice, profund tulburătoare. Pictura lui Ghenie este, în cele din urmă, un act politic sau chiar revoluționar. Ea are de-a face cu „datoria memoriei” și, într-un anumit sens, opera lui Adrian Ghenie merge în direcția butadei lui George Santayana: „Cei care nu-și pot aminti trecutul sunt condamnați să-l repete”. Adrian Ghenie este o personalitate ajunsă la o deplină maturitate a exprimării sale artistice. A expus în mari instituții de artă ale lumii, printre care: Accademia di Francia a Roma – Villa Medici, Roma; Centro de Arte Contemporáneo (CAC) Málaga; Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg; Museum of Contemporary Art (MCA), Denver; Stedelijk Museum voor Actuele Kunst (S.M.A.K.), Ghent; Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), București; Tate Liverpool. În 2015 a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneția cu proiectul Darwin’s Room.