x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Alexandru Mitru, cavalerul legendelor nemuritoare. Eroii, zeițele și monștrii bat la fund jocurile pe smartphone (am vrea noi, părinții!)

Alexandru Mitru, cavalerul legendelor nemuritoare. Eroii, zeițele și monștrii bat la fund jocurile pe smartphone (am vrea noi, părinții!)

de Florian Saiu    |    31 Ian 2024   •   06:40
Alexandru Mitru, cavalerul legendelor nemuritoare. Eroii, zeițele și monștrii bat la fund jocurile pe smartphone (am vrea noi, părinții!)

Pe 19 decembrie 1989 a murit la București Alexandru Mitru (născut pe 6 noiembrie 1914, la Craiova), Pârăianu după numele tatălui. Faimos (sub pseudonim) în deceniile comuniste grație unor povești (reinterpretate) precum „Legendele Olimpului”, scrierile simpaticului profesor de liceu cunosc astăzi un meritat și apreciat reviriment.

Să facem cunoscută și povestea omului din spatele cărților cu eroi legendari: „Profesor de română la Liceul Gheorghe Lazăr din București, asemeni altor pasionați afini - old school, formați în anii 1930 (Grigore Băjenaru, Tudor Opriș), Alexandru Mitru a debutat ca prozator în 1932 (cu o nuvelă, Păpușa) și a publicat, în deceniile comuniste, mai multe zeci de cărți, nu doar pe linie, «pentru copii și tineret» - în special povestiri afectuos-amuzante, culegeri de povești («despre Păcală și Tîndală» etc.) și romane de aventuri istorice (unele ecranizate în anii ceaușismului: Săgeata căpitanului Ion, de exemplu)”, consemna criticul literar Paul Cernat în pripa unei minibiografii dedicate lui Alexandru Mitru. 

A dat lovitura cu mitologiile antice

Mai departe: „Alexandru Mitru a cochetat și cu istoria literară, din unghi anecdotico-biografic-filo oltean («Acasă la Macedonski», 1976), și cu mito-imagologia bucureșteană («Bucureștii în legende și povestiri»). Piesele lui de rezistență, cu care am crescut mulți dintre noi, sunt însă admirabilele repovestiri ale mitologiilor antice din «Legendele Olimpului» (două volume) și «Din marile legende ale lumii» (tot două volume), publicate în prima jumătate a anilor ‘60, reeditate ulterior ca best sellers”.

În slujba șoimilor și a pionierilor

În loc de concluzie: „Ele rămân și azi, în epoca tabletei electronice, salutare pentru formarea narativ-intelectuală a unui copil. Omul era, altfel, nelipsit din presa «pentru pionieri și școlari» («Luminița», «Cutezătorii» etc.), uneori cu proze de reală acuitate - țin minte și acum o proză din «Cutezătorii» (1979 - din păcate nu i-am știut niciodată titlul) despre un bătrân veteran de război care agoniza singur în timp ce în apartamentul alăturat copiii sărbătoreau Crăciunul. Până la urmă, și Alexandru Mitru a murit în prag de Crăciun revoluționar...”.

 

Științe, apoi umanioare

Alexandru Mitru a urmat la Bucureşti cursurile Facultăţii de Ştiinţe (1933-1935), pe care le-a întrerupt pentru satisfacerea stagiului militar la Şcoala de Ofiţeri Artilerişti din Craiova. S-a înscris apoi, din 1936, la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1940.

Copleșit de distincții

Eforturile exercitate de Alexandru Mitru în brazda culturii i-au adus importante premii și aprecieri. I s-a acordat în două rânduri Premiul Uniunii Scriitorilor (1967 și 1982), dar și Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (în 1968), ori Premiul European de Literatură pentru Copii și Tineret (pentru întreaga operă, 1967). Mai mult, a fost membru corespondent al Academiei Germane de Literatură pentru Copii şi Tineret din Volkach, precum şi membru de onoare al Bibliotecii Internaţionale pentru Copii şi Tineret UNESCO.

 

34 de ani se vor fi împlinit pe 19 decembrie 1989 de la moartea scriitorului Alexandru Mitru

 

„Piesele lui de rezistență, cu care am crescut mulți dintre noi, sunt admirabilele repovestiri ale mitologiilor antice din «Legendele Olimpului» (două volume) și «Din marile legende ale lumii» (tot două volume)”, Paul Cernat, critic literar 

„Ele (n. r. - «Legendele Olimpului») rămân și azi, în epoca tabletei electronice, salutare pentru formarea narativ-intelectuală a unui copil”, Paul Cernat, critic literar

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×