Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-au împlinit, pe 2 noiembrie, 171 de ani de la moartea de tifos (plus aprindere de plămâni - după o călătorie lungă întreprinsă în Oltenia) a lui Anton Pann. Contextul epidemiologic a făcut să nu poată fi înmormântat, conform testamentului, la Mănăstirea Viforîta (lângă Târgoviște), ci la București, în curtea Bisericii Lucaci. E drept, în prezența unui numeros public. „Acest exponent balcanic al multiculturalității răsăritene - semnala criticul și istoricul literar Paul Cernat - a pus pe muzică identitatea autohtonă: de la melosul bisericesc la cântecele de mahala, de pahar și de inimă albastră (inclusiv manele) până la actualul imn național de sorginte pașoptistă. Poet cântăreț, prozator în versuri și antreprenor de folclor urban, clasic autodidact în stare să versifice, mucalit, orice în narațiuni parșiv-moralizante, ca un zeu Pan al amorurilor buclucașe, ispitit precum Sf. Anton.”
Revanșa (în posteritate)
Antrenant, mai departe: „Anton Pann nu s-a adresat nici tombaterelor post-fanariote, nici elitelor bonjuriste, ci publicului târgoveț alfabetizat, cititor de scrieri bisericești și de cărți populare. Prin el, tradițiile Orientului balcanic, înțelepciunea «târgoveață» a lui Nastratin Hogea și cea carnavalescă a lui Păcală, refulate de snobismul modernizării periferice, și-au luat revanșa într-o posteritate lirică fabuloasă, cu Arghezi, Ion Barbu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Șerban Foarță și discipolii lor în prim-plan. Și aici, «finul Pepelei, cel isteț ca un proverb», doar cu Eminescu se mai poate compara. Inclusiv unii dintre prozatorii filonului balcano-oriental autohton i-au rămas datori.”
Vorbă sau/și venin
Mai jos, câteva instrucțiuni înțelepte despre vorbire „de prin lume adunate și iarăși la lume date” din „Povestea vorbii”:
Despre vorbire
Zice un înțelept:
Sau taci, sau zi ceva mai bun decît tăcerea!
Și
Dacă vrei să trăiești liniștit, să nu vezi, să n-auzi, să taci.
Vorba-și are și ea vremea ei,
Iar nu să o trîntești cînd vei.
După proverbul turcesc:
Sioileiesem sioz olur, sioilemeiesem dert olur,
Adică:
De voi zice, vorbă să face, de nu voi zice, venin să face.
(...)
Dar însă
Vorba-n colțuri și rotundă
Fără cercuri se înfundă.
Încondeiat de Titu Maiorescu
Ultima tușă a lui Paul Cernat: „Cine nu-și mai amintește savuroasa execuție din «În lături!» (unde accentul poate cădea, la fel de bine, și pe «u») aplicată de Titu Maiorescu lui Andrei Mureșanu? Poetul transilvan care «a scris multe versuri, dar a făcut o singură poezie: Deșteaptă-te, române (sic! titlul real este Un răsunet) a avut, într-adevăr, mult noroc cu textul ăsta în contextul revoluționar și patriotic de la pașopt. Format pe alt calapod, Eminescu îi va dedica tribunului un înflăcărat «tablou dramatic» în versuri. Maiorescu nu avea o părere prea grozavă nici despre muzica lui Anton Pann, atașată acestei «Marseilleze a românilor» după ce trecuse pe la mai mulți rapsozi (în frunte cu Gheorghe Ucenescu): «La Deșteaptă-te, române s-a adaptat îndată o melodie, cunoscută și astăzi, melodie deplorabilă, lâncedă, nepotrivită cu textul, o dovadă de puținul gust muzical al epocei»”.
171 de ani s-au împlinit pe 2 noiembrie 2025 de la moartea lui Anton Pann.
„Anton Pann nu s-a adresat nici tombaterelor post-fanariote, nici elitelor bonjuriste, ci publicului târgoveț alfabetizat, cititor de scrieri bisericești și de cărți populare.”, Paul Cernat, critic literar
„Acest exponent balcanic al multiculturalității răsăritene a pus pe muzică identitatea autohtonă: de la melosul bisericesc și cântecele de mahala (inclusiv manele) până la actualul imn național de sorginte pașoptistă.”, Paul Cernat, critic literar
Citește pe Antena3.ro
