15 ianuarie, ziua în care cultura a luat locul politicii

15 ianuarie a fost decretată, începând din acest an, Ziua Culturii Naţionale. "Ne dorim o zi în care politica să lase locul culturii", declara academicianul Eugen Simion. Şi în acest scop în Aula Mare a Academiei Române a avut loc o ceremonie specială în care ziua lui Mihai Eminescu a fost identificată cu cea a Culturii Naţionale. Deşi nu atât de vizibilă pe cât s-ar fi dorit, poate, căci n-a fost destul timp pentru a fi pregătită la nivel naţional – Parlamenutul a aprobat proiectul la sfârşitul anului trecut – în cadrul manifestărilor de sâmbătă, de la Academie, Ziua Culturii Naţionale a fost serbată printr-o serie de discursuri comemorative, iar la finalul întâlnirii, printr-o întâlnire-surpriză cu actorul Dorel Vişan, care, de la tribună, a rostit monologul lui Decebal din "Decebal către popor". Şi vraja a funcţionat perfect, întinsă deasupra unei săli întregi de vorbele actorului: "Din acest moment, imaginaţi-vă că vă vorbeşte Decebal...".

"N-am vrut să reînfiinţăm Cântarea României", a spus Eugen Simion de la tribuna Academiei, justificând alegerea zilei de 15 ianuarie ca zi a Culturii Naţionale şi vorbind totodată despre importanţa şi necesitatea ca o ţară şi un popor să aibă o astfel de zi: "Italienii sărbătoresc ziua lui Dante în piaţa publică. Eu nu zic chiar să ieşim în piaţă să-l sărbătorim pe Eminescu, nu de alta, dar cine ştie ce ni se mai întâmplă...". În acest context, 15 ianuarie, data când Eminescu s-a născut la Ipoteşti, a fost considerată ca fiind cea mai potrivită pentru a fi identificată cu însăşi cultura naţională. "Cultura română nu se limitează, din fericire, la opera lui Eminescu", declara Eugen Simion, "dar se revendică, într-o măsură importantă, din ea. Momentul Eminescu este în cultură un moment decisiv în evoluţia ei. Au trecut, de la debutul poetului, aproape 150 de ani şi, iată, românii continuă să-i citească poemele şi să găsească în ele ceea ce caută. Generaţiile s-au succedat, sensibilitatea estetică s-a schimbat, legea mutaţiei valorilor estetice a funcţionat şi funcţionează încă în cultură, dar lirica lui Eminescu continuă să placă. Aşa se întâmplă mereu cu marii poeţi. Sunt inepuizabili estetic, pentru că, dincolo de circumstanţe şi mentalităţi, ei exprimă ceea ce este esenţial în existenţa omului. Destinul şi fantasmele lui…". Şi nu-i întâmplător că, la tribuna Academiei, sâmbătă, a urcat şi Mihai Cimpoi, preşedintele Academiei de la Chişinău, ca să mărturisească iar şi iar despre Eminescu: "Noi, românii basarabeni, dorim să ne integrăm în spaţiul cultural românesc cu Eminescu. Toată lumea de la Chişinău e pe aceeaşi lungime de undă cu domniile voastre".

Printre cei prezenţi în sala arhiplină, sâmbătă, s-au aflat foştii preşedinţi ai României Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, regizorul Sergiu Nicolaescu şi artistul şi deputatul Victor Socaciu, cel care, de altfel, a făcut demersurile pentru ca Parlamentul să aprobe proiectul Zilei Culturii Naţionale. Au fost acolo şi foarte mulţi copii, elevi de şcoală şi de liceu, care au primit din partea Jurnalului Naţional câte un pachet cu cărţi din colecţia BPT. Au fost discursuri susţinute de membri importanţi ai Academiei Române, începând cu preşedintele Ionel Haiduc şi continuând cu prof. Dan Berindei...

A fost o zi în care, aşa cum propunea Eugen Simion, s-a înfăptuit un mic vis: "Am vrut o zi în care să reflectăm la statutul culturii noastre. O zi în care să conştientizăm că şansele noastre europene (şi mondialiste) depind şi de cultură. Poate în primul rând de cultură. O naţiune este culturală sau nu este nimic".