x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Ambasadorul culturii romane - Manolescu la UNESCO, Umberto Eco la Neptun

Ambasadorul culturii romane - Manolescu la UNESCO, Umberto Eco la Neptun

de Mihaela Suciu    |    22 Feb 2006   •   00:00
Ambasadorul culturii romane - Manolescu la UNESCO, Umberto Eco la Neptun

Nicolae Manolescu a fost ales ambasadorul Romaniei la UNESCO. O data cu preluarea mandatului, prin aprilie-mai, va implementa cateva programe ambitioase.

Jurnalul National: Ce veti putea intreprinde concret pentru imbunatatirea imaginii culturii romane in lu-me, din postura de ambasador al Romaniei la UNESCO?
Nicolae Manolescu: E vorba mai intai de promovarea unor nume si am demarat deja propunerea centenarului Mihail Sebastian pentru 2007. Apoi, exista evenimente care trebuie comemorate, iar in al treilea rand exista monumente care sunt sau ar trebui sa se afle pe liste UNESCO.

In luarea deciziei celor de la UNESCO de a declara 2007 Anul Mihail Sebastian poate cantari favorabil faptul ca a fost un evreu persecutat?
Categoric. N-am sa ascund ca voi miza pe acest fapt. Nu e foarte cinstit, dar asta e. Avem destule argumente pentru a-l propune. Sunt 100 de ani de la nasterea lui Sebastian, "Jurnalul" sau a fost tradus in mai multe limbi si a avut succes, a creat discutii atat la noi, cat si afara. Si este in definitiv jurnalul unui evreu din perioada in care evreii erau persecutati in toata Europa si in Romania. Intamplator, vor aparea in curand in Franta trei carti ale lui Sebastian, traduse de Alain Paruit, care la ora actuala este, probabil, cel mai bun traducator din romana intr-o limba straina. E vorba de o culegere de publicistica literara din anii ’30, o selectie din teatru si una din romane.

Sansa limbilor mici


Care ar fi beneficiile pentru Romania daca propunerea va fi acceptata?
In primul rand de imagine, si pentru Sebastian, si pentru literatura romana. In ultima perioada au fost mai multe incercari de promovare a literaturii romane, precum programul "Les belles ...trang"res" sau lecturile publice din Germania cu scriitori romani ca Nora Iuga, Mircea Dinescu. De asemenea, exista contributia scriitorilor romani stabiliti peste granite - Hertha Müller, Virgil Nemoianu, Toma Pavel, Dorin Tudoran, Matei Calinescu, Andrei Codrescu.
Tot in directia unei deschideri catre Occident a literaturii romane, de anul acesta la Festivalul de la Neptun vom incerca sa invitam Editura Gallimard, pe care sa o si premiem. La festival vom avea alt sistem de premiere - premiul cel mare pentru un scriitor renumit, apoi premiul pentru un traducator roman intr-o limba straina, un premiu unei edituri importante occidentale, evident, toate in bani.

Bilantul proiectelor USR


Cine va fi scriitorul renumit din acest an care va lua premiul de 10.000 de dolari?
Premiul va fi de 10.000 de euro. Avem o lista lunga de scriitori importanti printre care Umberto Eco, Jean d’Ormesson, Andrei Makïne. Nu e simplu deloc, multi dintre ei nu mai sunt oameni tineri, ca Eco, de 70 de ani. Tema festivalului va fi "Limbile mici, sansele traducerii lor". Vom invita autorii mai importanti tradusi in cursul acestui an si vom invita si autori romani care au fost tradusi intre timp in strainatate, de pilda cei din "Les belles ...trang"res". Ne vom lega de doua targuri de carte - Popisteanu si Todor de la Mangalia - , care au loc in aceeasi perioada, ceea ce va presupune lansari de carte combinate cu dezbateri.

Ati declarat ca pana in aceasta primavara terminati proiectele pe care vi le-ati propus la Uniune, precum bursele pentru tineri, Festivalul de la Neptun, redefinirea statutului Uniunii etc. Cum veti putea in conditiile in care plecati la Paris?
Pe cele mai multe le-am terminat. Daca plec, Uniunea va ramane stabilizata financiar. Trebuie doar monitorizate in continuare. Exista un om care se ocupa de colectarea timbrului literar, iar proiectul privind bursele e aproape gata: s-a facut deja concursul, s-au ales manuscrisele, s-a decis care sunt cartile care vor aparea la Cartea Romaneasca. Acum si in aprilie ne vom intalni pentru a schimba statutul - de la modul de intrare in Uniune pana la functionarea si organigrama ei. Schimbam sistemul de acceptare in USR pentru ca ne-am trezit ca avem mult mai multi membri decat stim.
Oameni care nu au mai venit de ani de zile si nu au mai platit cotizatia au aflat acum ca e rost de ceva bani si au dat navala. Asociatia de Bucuresti, de pilda, e depasita de dosare. Daca nu platesc cotizatia la zi, conform statutului, dupa un an sunt suspendati si dupa doi sunt radiati si nu capata pensia suplimentara.
×
Subiecte în articol: arte