Apare "Curcubeul" Mariei Gheorghiu

"Curcubeul" Mariei Gheorghiu a fost prins într-un album (muzical) dedicat "prietenilor nevăzuţi, dar ştiuţi". Lansare oficială: luni, 27 septembrie, la Clubul One, de pe Strada Matei Voievod nr. 79, începând cu ora 19:00.

"Am ajuns într-un punct al existenţei mele în care simt nevoia să concretizez toate trăirile şi frământările mele, să le dau cu adevărat un sens - se destăinuie autoarea. Am încercat să transform totul într-o poveste de dragoste ideală, petrecută undeva, la malul mării, la capătul lumii reale, la marginea lumii de dincolo, în acel loc în care zborul între cele două lumi este permis numai celor care iubesc viaţa şi o preţuiesc pentru toate darurile ei, într-adevăr. Este povestea celor care au cunoscut agonia şi extazul, a celor care au trecut peste barierele de tot felul şi care în continuare se caută pentru ca, împreună, să construiască acel curcubeu, trecând prin tot spectrul de culori, de stări, de frământări până la împlinirea supremă."

Alături de Maria Gheorghiu, în povestea rostită şi cântată, se regăseşte şi personajul Eusebiu Ştefănescu. Rămâne să descoperiţi singuri ce "spectru" şi-a găsit actorul în "Curcubeul" Mariei. "De câte ori o aud cântând, îmi pare rău că nu am o biserică plutitoare în care să pun în locul clopotului de aramă glasul Mariei - declară poetul Laurian Stănchescu.

Şi cu biserica asta, Doamne, să mă duc până în lumea de Apoi, iar glasul Mariei Gheorghiu să bată acolo înaintea Învierii! Ce clopot de Înviere ar fi glasul Mariei, Doamne! Ce clopot de Înviere este glasul Mariei, Doamne!"... "Sărbătoarea s-a terminat,/ Îmi aştept pedeapsa, lângă tribunele goale.../ Sărbătoarea s-a terminat./ O scoică şi câteva pietre, o scoică şi un nume ciudat./ Un nume pe care nu-l înţelege nimeni..../ O scoică şi un nume ciudat./ Şi speranţa mea de-a ajunge, să nu-l mai înţeleg nici eu într-o zi.../ Să nu-l mai înţeleg nici eu.../ Sărbătoarea s-a terminat,/ Îmi aştept pedeapsa lângă tribunele goale./ Dar eu am văzut arzând la amiază un nor/ Am văzut arzând un nor./ Şi-am auzit cântecul care-ngenunchează caii sălbateci/ Am auzit, am auzit CÂNTECUL!/ Îţi spun, ţărmul acesta, nu-i simplă poveste!/ Eu am văzut norul şi-am auzit cântecul/ Şi înainte de-a mă învinge, soarele m-a făcut fericit!/ Sărbătoarea s-a terminat,/ Îmi aştept pedeapsa, lângă tribunele goale".

Acest "joc" al lui Octavian Paler este o piesă importantă de pe cel de-al cincilea album al Mariei Gheorghiu. Indiferent ce destin va avea acest CD în această perioadă crepusculară a pieţei muzicale, Maria şi-a dus până la capăt actul creator. Menirea sa este să dăruiască, iar "Curcubeul" este un dar. Din păcate, noi, publicul, am uitat să mai primim un asemenea dar. Niciodată nu-i prea târziu să ne aducem aminte...