Cinematografie/Înmormântarea Rofilm

Întâlnirile la tribunal au ajuns o adevărată modă în cazul bietei noastre cinematografii. După şirul de procese în care este implicată Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmului (RADEF) RomâniaFilm, situaţia nu este tocmai roz nici pentru Rofilm.

Concret, în 2007, în cadrul şedinţei Executivului de la 3 iulie, a fost adoptată o Hotărâre potrivit căreia "statul îşi va diminua participaţia la S.C. Rofilm S.A. prin majorarea capitalului social prin aport de capital privat şi prin vânzarea pachetului de acţiuni deţinut prin Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC). Astfel, Executivul a aprobat Strategia de privatizare a Societăţii Comerciale Rofilm S.A. şi a mandatat Ministerul Culturii şi Cultelor să ducă la îndeplinire această Strategie", se arăta într-un comunicat de la acea dată al Guvernului.

AŞADAR...
Cu toate că Ministerul Culturii şi Cultelor, autoritatea care "păstoreşte" soarta Rofilm, a fost "uns" de "părintele" Guvern să ducă la bun sfârşit privatizarea respectivei societăţi, Cabinetul Iorgulescu nu poate pune, încă, pe lista "succesurilor" sale şi această trebuşoară. Dar, după cum spune o vorbă din bătrâni, "niciodată nu e prea târziu"... Cu alte cuvinte, dacă despre privatizare nu se poate vorbi, pe bune, la Rofilm, în schimb, se poate vorbi despre... faliment, dat fiind că în urmă cu câteva zile a avut loc la Tribunalul Bucureşti prima înfăţişare în procesul de declarare a falimentului societăţii, din cauza "neexecutării planului de reorganizare". Procesul de declarare a falimentului Rofilm a fost declanşat în urma plângerii depuse în instanţă în 2004 de Ministerul Apărării Naţionale
(MApN) pentru recuperarea unor datorii mai vechi. Acestea sunt din 1997-1998, perioada în care se turna producţia "Triunghiul morţii", în regia lui Sergiu Nicolaescu. Atunci, Rofilm a închiriat de la MApN uniforme militare şi armament a căror valoare se ridica la aproape un miliard de lei vechi. Suma avea să intre în cele din urmă în conturile MApN, dar abia în anul 2000, întârzierea fiind pusă pe seama unor "vicii de sistem", deşi până la plata facturii Curtea de Conturi calculase majorări şi penalităţi de peste 600 de milioane de lei vechi pentru Rofilm.

ACUZE
Conducerea Rofilm acuză MCC de "superficialitate" şi de faptul că a "blocat" aplicarea strategiei de privatizare, deşi Guvernul a adoptat-o. "Planurile de reorganizare şi restructurare a activităţii Rofilm, strategia de privatizare, au fost tratate superficial de autorităţile statului: Ministerul Culturii şi Cultelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). MCC a acceptat, nejustificat, reevaluări succesive ale patrimoniului societăţii (terenuri şi clădiri) de către administratorul judiciar, numit şi lichidator, care prin vânzare vor aduce profit (cele două active), dar nu contribuţie, la modul substanţial, la bugetul statului", ne-a declarat directorul Rofilm, Constantin Ioniţă, adăugând: "La Rofilm, nu se doreşte o privatizare reală, ci «ciopârţirea» patrimoniului societăţii şi împărţirea banilor între toţi cei care au interese în această afacere". Potrivit surselor noastre, deşi în 2006, s-a vândut activul din Buftea, cu aproximativ 18 miliarde de lei vechi (el fiind evaluat la circa 26 de miliarde), în momentul de faţă, Rofilm are încă datorii către creditori. Cumpărarea activului din Buftea de la Rofilm de către Media Pro Pictures s-a făcut prin licitaţie publică cu strigare (foto), însă nu a vizat decât Laboratorul de creaţie şi prelucrare a peliculei – două clădiri şi un teren cu o întindere de un hectar şi jumătate. Restul de "obiecte de inventar", însemnând instalaţii şi utilaje, mijloace fixe, materiale şi piese de schimb etc., au fost valorificate înainte de a fi casate, "fără a se întocmi vreun proces-verbal, cu toate că şi valoarea contabilă a acestora se ridica undeva în jurul a un miliard şi jumătate de lei vechi. Rofilm a fost, intenţionat, subevaluat, tocmai pentru ca banii să nu intre, integral, în buzunarele statului", spun salariaţii. Tot despre subevaluare se poate vorbi şi în cazul activului din Bulevardul Mihail Kogălniceanu – unde se află şi sediul Rofilm –, care a fost evaluat la aproape 2 milion de euro, dar "vor să-l prăduiască pe 700.000-800.000... asistăm la un jaf", mai spun oamenii.

MOTIVARE
Deşi am cerut MCC punctul de vedere cu privire la situaţia în care se află în acest moment societatea Rofilm, ministerul nu a putut face nici un comentariu, fiind vorba despre un proces ce se află pe rol. "Cu privire la informaţiile solicitate Ministerului Culturii şi Cultelor pe marginea dosarului în care s-a declarat falimentul S.C. Rofilm S.A., Biroul de presă este împuternicit să vă transmită următoarele: Ministerul Culturii şi Cultelor este deschis furnizării oricăror informaţii, dacă ele nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 12 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Având în vedere că dosarul în care s-a declarat falimentul S.C. Rofilm S.A. se află în prezent pe rolul instanţei de judecată, publicarea informaţiilor pe care le solicitaţi – respectiv modul în care «s-a ajuns la această situaţie» – aduce atingere desfăşurării unui proces echitabil şi ar putea leza interesul legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. În consecinţă, Ministerul Culturii şi Cultelor nu poate da curs cererii dumneavoastră, informaţiile în cauză fiind incidente art. 12 lit. F din legea mai sus-menţionată".



ISTORIC
Societatea Rofilm a fost înfiinţată prin reorganizarea Regiei Autonome "Cinerom", în baza Hotărârii de Guvern numărul 1281, din anul 1996. Activitatea Rofilm constă în producţia de film românesc.