Despre copiii din Romănia

C(RAMPE)Â

Copiii din Romănia iubeşte democraţia. Şi asta pentru că şi părinţii lor din Romănia iubeşte democraţia, dar nu aia din Romănia, ci din alte şi alte ţări.

C(RAMPE)
Copiii din Romănia iubeşte democraţia. Şi asta pentru că şi părinţii lor din Romănia iubeşte democraţia, dar nu aia din Romănia, ci din alte şi alte ţări. Copiii din Romănia nici nu sunt foarte săraci, ei de multe ori ducăndu-se să se culce fără să fi măncat nimic, aşa, de sanchi, pentru că aşa sfătuiesc şi nutriţioniştii, să nu mănănce cu cel puţin două ore inainte să se culce, dar ei, ca să fie mai cuminţi, nu mănăncă mai nimic toată ziua. Copiii din Romănia nici nu sunt exploataţi. Copiii din Romănia nici nu sunt trimişi să muncească cu ziua pe zece mii de lei şi nici măcar nu sunt călcaţi in picioare, că nu-şi fac treaba bine şi nu merită nici măcar cinci mii pe zi, darmite zece, căte primesc ei pentru că au noroc de exploatatori generoşi. In Romănia, copiii nici nu sunt neglijaţi de către părinţi. Ba din contră, părinţii au grijă de ei, de acolo, din ţările calde, unde s-au dus "pentru o viaţă mai bună" şi speră ca, intr-o bună zi, să se mai şi intoarcă de-acolo. Copiii din Romănia, dacă şi-ar vedea părinţii, i-ar recunoaşte sigur. De asta mai bine nu-i văd cu anii, ca nu cumva să ştie cum arată mama şi tata. D-asta spunem.

Copiii din Romănia se duc la şcoală, pe urmă vin, se spală frumos pe măini, işi schimbă uniforma, o aşază frumos, să nu se mototolească, mănăncă ceva (nu prea mult, c-aşa spun nutriţioniştii), işi fac temele şi pe urmă se joacă. De două ori pe săptămănă au lecţii de pian, o dată de judo şi o dată de engleză, că trebuie să ştie cel puţin o limbă străină cănd or să fie mari, că uite in ce lume globalizată trăim. Copiii din Romănia "sunt cei mai fericiţi copii" şi nici nu suferă de depresii din cauză că nu-şi văd părinţii cu anii. Un copil din Romănia e ca oricare copil. Mai gustă şi el icre negre din cănd in cănd: "gustă şi ea, ca orice copil" (Monica Columbeanu despre cum gustă fie-sa icre negre, ca orice copil). D-asta spunem. Copiii din Romănia trebuie să fie recunoscători că s-au născut in Romănia, că dacă se năşteau in Marea Britanie pănă acum erau obezi şi prostiţi de internet. Aşa, mai bine să n-aibă deloc calculator. Să pună măna să calculeze cu capul, nu cu calculatorul, că nu i-au făcut mamele lor cu calculator in braţe!

Romănia manifestă o atenţie deosebită pentru copiii ei. Copiii din Romănia nu sunt trimişi la cerşit, aşa cum vezi la alte posturi străine de televiziune. Copiii din Romănia nici nu sunt folosiţi prin metrouri de fraţii lor mai mari, ca să şantajeze emoţional cetăţenii, in scopul obţinerii facile de fonduri. Nu. Pentru că asta ar fi o contradicţie in termeni. Cum adică să apelezi la mila cetăţenilor arătăndu-le un bebe mic, murdar şi plăngăcios, cănd in primul rănd tu ar trebui să fii primul care să aibă grijă de el, să-l ţii in casă, nu să-l freci prin autobuze toată ziua. Vezi? D-aia zicem: mamele fără serviciu din Romănia nici nu-şi folosesc copilul ca să şantajeze emoţional, pentru că ele inţeleg foarte bine că asta ar fi o contradicţie in termeni, ele fiind primele cărora le este milă de propriul lor copil şi nu mai stau la mila altora. Copiii din Romănia.