Despre sentimentul nedumeririi...

... asa cum apare el de la televizor, am sa spun in continuare, cateva vorbe de duh, cum ar fi acelea ca: am descoperit ce-ti trebuie ca sa intelegi majoritatea emisiunilor de la televizor. Un ai-chiu mai mic de cincizeci. Cum ai sarit de cincizeci, esti intelectual si nu poti daca nu-ti pui probleme, dar daca esti sub cincizeci, supertare, n-ai nici o treaba, poti sa te uiti cat vrei si sa nu-ntelegi nimic si pe urma sa pleci multumit la culcare. Nedumerirea este atunci cand iti doresti neaparat sa intelegi si atunci iti pui intrebari: "Da’ de ce l-a impuscat p-ala, ca ala era bun" sau "da’ de ce fata aia a fugit cu baiatul ala, ca ala era ala rau, care voia sa-i fure banii" sau, si mai complicat, "da’ de ce sta fata aia in sutien cand colegul ei de la politie trage cu arma mortala V intr-un zid si se bate cu dusmanul?" si "tu ce-ntelegi din emisiunea asta a lui Bittman, ca eu nu-nteleg nimic" sau "ce cauta oamenii astia aici si mai ales Delia, ce cauta Delia aici" si "de ce s-a imbracat asa de urat Delia, asa se poarta sau asa a vrut ea pur si simplu?" si "de ce flutura microfonul prin aer, nu poate sa-l tina si ea mai strans?".

Extra (Doamne, iarta-ma) poland, ajungem, domnilor si domnilor, la ideea ca noi, de fapt, ne uitam la televizor ca, pur si simplu, sa fim nedumeriti. Sa stim si noi ce-i aia sa fii nedumerit, sa-ti mai treaca ziua, sa-ti para rau ca n-ai facut altceva, sa nu-ti bati nevasta sau sa nu faci teme cu copiii ca oricum ti-e lene si-asa, mai bine te uiti la televizor si-l bati mai tarziu p-ala mic, cand o veni cu o nota naspa de la scoala si tu o sa-i spui "de ce nu-ti faci, mai, temele", simtindu-te putin vinovat, dar, in definitiv, jobul lui e sa se duca la scoala, exact la fel cum al tau e sa fii adult si sa faci ce vrei, deci da?

Nedumerirea e un sentiment nobil. Douazeci si patru de ore fara sentimentul nedumeririi si simti ca n-ai gandit deloc. O zi fara sa fii nedumerit e o zi pierduta. Macar o nedumerire pe zi sa ai si tot e bine. Marele pericol al nedumeririi e imunizarea la situatiile curioase. De exemplu, sa nu ti se mai para nimic ciudat ca, in loc de doua mii de lei rest, vanzatoarea iti da o guma de mestecat. Nedumerirea e intotdeauna univoca. Cel care nedumereste este, indeobste, cel caruia i se pare normala o situatie pe care tu o gasesti bizara. De exemplu, tu ai putea nedumeri pana la indignare o vanzatoare careia, in loc de doua mii de lei, i-ai da o guma de mestecat. Si mai misto ar fi ca tu sa-i dai ei o guma si ea sa-ti dea tie o guma si gata. Intrebarea e cine s-ar nedumeri intr-o astfel de situatie. Greu de spus.

Daca e sa aplicam asta la emisiunile te-ve, ia imagineaza-ti cum ar fi daca un cantaret oarecare si-ar tine microfonul strans si nu l-ar flutura asa. Tu de ce te-ai mai nedumeri? Vezi?