Dialoguri vizuale la Palatul Şuţu

Pictura si sculptura isi dau mana in aceste zile, intr-o perfecta armonie, la Palatul Sutu, din centrul Capitalei. Doua maniere diferite, dar complementare, spun o noua poveste despre obiecte, despre peisajul citadin, dar si despre satul traditional romanesc si eroii lui.

Muzeul Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu) gazduieste, in perioada 1-14 februarie, expozitia 'Dialoguri Vizuale', a pictorului Ion Gitlan si a sculptorului Constantin Sinescu.

'Este viziunea mea despre zonele prin care am calatorit si am lucrat. In general, lucrarile prezinta peisaje, de la centrul vechi al Bucurestiului pana la ultimul catun unde am realizat lucrari', spune pictorul Ion Gitlan, cunoscut in lumea artistica pentru sensibilitatea fata de detaliu atunci cand surprinde ceva din scurgerea timpului in peisajele sale citadine, dar si in viata tacuta a caselor vechi din satele romanesti, ce dezvaluie acea dimensiune atemporala a existentei romanului.

Expozitia mai include si un perimetru dedicat memoriei Elisabetei Rizea, eroina de la Nucsoara. 'M-am gandit la un monument de moralitate al omului simplu, care nu a putut fi infrant, in ciuda tuturor opresiunilor la care a fost supus. Asa am facut portretul Elisabetei Rizea, eroina de la Nucsoara, insa nu numai chipul eroinei m-a inspirat, ci si drumurile pe care ea le parcurgea pe jos pentru a-si ajuta fratii', mai spune pictorul, care a adus la Muzeul Bucurestiului portretul romancei care a luptat, alaturi de fratii sai, impotriva instaurarii regimului comunist, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Elisabeta Rizea (1912-2003) din Nucsoara – Arges a fost torturata in temnitele comuniste, insa nu a cedat, cand putini ar fi reusit sa reziste. A fost atarnata cu parul de un carlig si batuta pana la pierderea cunostintei. A fost pur si simplu scalpata in puscarie.

Era nepoata taranistului Gheorghe Suta, ucis de Securitate in 1948, si a facut 12 ani de inchisoare la Pitesti si Jilava. Vina sa a fost ca i-a ajutat cu hrana si informatii pe cei din munti, ca nu i-a turnat pe cei care se grupasera in jurul anticomunistilor colonelului Gheorghe Arsenescu si locotenentului Toma Arnautoiu. Dupa iesirea din inchisoare nu a mai putut merge, pentru ca opresorii ii distrusesera genunchii. Pe cap nu mai avea nici un fir de par. Ca o adevarata martira, Elisabeta Rizea a fost legata in lanturi, batuta cu lopata, arsa, lasata in ger, condamnata la moarte si apoi la inchisoare pe viata.

Spiritul romanului simplu este surprins si in alte ipostaze de pictorul care si-a dedicat o mare parte din viata studiului acestei spiritualitati. 'In legatura cu alt portret, «Carausul», trebuie sa spun ca asa mi-am inchipuit ca poate arata cel care merge pe cararile de munte, cunoscand toate locurile unde se pot ascunde oamenii', mai spune pictorul.

Expozitia poate fi vizitata intre orele 9:00 si 18:00.