Festivalul Enescu, un brand cultural

În spatele Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu" stă Mihai Constantinescu, directorul Agenţiei Artexim, responsabil de acest prestigios eveniment, desfăşurat din doi în doi ani. Despre ediţia a XX-a a Festivalului (1-25 septembrie), în dialogul cu acest apreciat manager cultural.

Jurnalul Naţional: Care sunt noutăţile Festivalului Internaţional "George Enescu" din 2011? Această a XX-a ediţie va avea o tentă  jubiliară?
Mihai Constantinescu: Nu aş vrea să merg pe o ediţie jubiliară, pentru că nu aş considera acest festival mai bun decât celelalte, ci aş vrea să-l consider ceva care e în plină desfăşurare, în sensul că festivalul trebuie să crească din ce în ce mai mult. Avem şi idei noi legate de imaginea evenimentului, pe care le vom comunica şi în conferinţa de presă (26 ianuarie – n. r.). Este o ediţie cu care publicul românesc s-a obişnuit, o ediţie bună, cu artişti deosebiţi şi din străinătate, şi din România, o ediţie care are şi noutăţi – de la seria de concerte "World Music", de exemplu, la noua secţiune a Concursului  - de Violoncel - sau la noua serie a "Muzicii secolului XXI". Acestea sunt noutăţi, dar integrate în ideea legată de creşterea fiecărei ediţii a Festivalului şi nu de o creştere neapărat cantitativă. Cantitativ au crescut concertele din provincie.
   
În ce oraşe din ţară s-a extins Festivalul?
Pe lângă Sibiu, Timişoara, Cluj şi Iaşi au apărut Craiova, Târgu-Mureş, Arad. Sunt centre culturale noi pe care le-am inclus în circuitul Festivalului. Numărul concertelor din Bucureşti nu a crescut foarte mult, însă au fost dezvoltate unele dintre serii. E vorba de "Concertele de la miezul nopţii" de noua serie "Muzica secolului XXI", de seria de muzică clasică legată de folclor, aşa cum muzica enesciană a fost legată de folclor.

Ce orchestre mari vom avea?   
Vin formaţii importante: Filarmonica din Viena, Filarmonica din Israel cu Zubin Mehta, vine Orchestra Simfonică din Santa Cecilia cu Antonio Pappano, revin London Simphony Orchestra, Orchestra Naţională Franceză. Consider că am păstrat nivelul, cel puţin, al marilor evenimente ale lumii în acest moment.

Au apărut spaţii noi pentru evenimente, în afară de cele cunoscute ? Ateneul Român, Sala Palatului?
Sala Palatului va rămâne aceeaşi, cum a fost la celelalte ediţii – aici nu am putut interveni prea mult. Am revenit cu Sala Radio, care n-a fost în ediţia trecută (era în renovare – n.r.) şi unde vom face multe evenimente. Vom avea evenimente, cum ar fi, de exemplu, Workshopul pe care îl organizăm pentru studenţii masteranzi şi doctoranzi la secţiunea Compoziţie şi care va avea loc în una dintre sălile mici ale Radioului. A revenit în Festival Sala Mică a Palatului. Vor fi evenimente şi la Muzeul "George Enescu", la Teatrul Naţional, la Opera Naţională  ? sălile deja consacrate ale Festivalului. Concertele mari sunt programate la Sala Palatului. Va fi şi Piaţa Festivalului, cu o nouă formulă, de la organizare şi până la desfăşurare. Încercăm să păstrăm lucrurile bune pe care le-am dobândit la ultimele ediţii.

Festivalul Enescu este un Brand pentru România, aţi muncit foarte mult la imaginea lui, după 1989.
Da şi am trecut prin momente foarte grele, când Festivalul era în cumpănă, când era atacat din toate părţile, dar s-a dovedit până la urmă că, luând lucrurile încet şi cu multă înţelepciune, putem face ceva. La conferinţa de presă vom prezenta un lucru deosebit pe care încercăm să-l realizăm la această ediţie: să facem într-adevăr un brand cultural al României din Festivalul "George Enescu". Pentru acest lucru am atras alături de noi cele mai importante forţe atât organizatorice, cât şi mediatice, din ţară şi străinătate. Va fi organizat un comitet naţional de brand, care va fi condus de Aneta Bogdan, de la Brandient, cea mai importantă companie care face acest lucru, alături de tradiţionalii producători ? TVR, Radioul Public, alături de Antena 3, de Realitatea TV etc. Vrem să clădim ceva bun, cu care România să poată să apară în străinătate cu fruntea sus şi să dovedim că de fapt aceştia suntem noi.

Spuneaţi că Festivalul a trecut prin momente grele. Ce v-a făcut să ţineţi pasul, să nu cedaţi şi să-l aduceţi la un nivel Internaţional înalt, comparat acum cu cele mai mari manifestări de gen din lume.
Am reuşit să conving foarte multă lume. Festivalul a trecut prin foarte multe guvernări. Este important că din 1998, când a fost prima ieşire în lume a acestui Festival şi au venit cele mai importante formaţii,  guvernanţii au înţeles foarte bine că este ceva bun care trebuie să fie alimentat şi să nu aibă tentă politică. E adevărat, s-au încercat, la un moment dat, nişte atrageri pe linia politică a acestei acţiuni, dar până la urmă s-a înţeles că este un lucru cu care România poate să apară în faţă. Este un eveniment apolitic, adevărat cu sprijin politic, pentru că e finanţat de la Guvern şi este inclus în bugetul României, dar e ceva de care noi, ca români, nu ca partid, trebuie să ne mândrim. Din acest punct de vedere, am încercat să ducem acest steag al luptei mai departe.

Aveţi o echipă mică, iar dumneavoastră, în calitate de director al "Artexim", cel care duceţi tot greul Festivalului, aţi stat mereu în umbra prestigiosului eveniment...
E mai bine în umbră… A fost şi sprijinul directorilor de festival, pe care i-am avut: Lawrence Foster, Ludovic Spiess, Cristian Mandeal şi Ioan Holender în ultimii ani. Am avut întotdeauna şi sprijinul Ministerului Culturii. Au fost acele comandamente naţionale din care făceau parte mai multe ministere şi instituţii. Nu a existat cineva care să ne pună beţe în roate, ca să spun aşa. E adevărat, poate unele acţiuni au mers mai greu, pentru că s-a înţeles mai greu sau a existat o lipsă de înţelegere, dar este important că finalul se vede.

Festivalul are vizibilitate ? lucru deloc uşor de realizat. Cred că sunteţi un exemplu pentru toţi organizatorii de mari evenimente culturale. Cum aţi reuşit să ieşiţi în lume?  Care e secretul?
Am lucrat cu specialişti. În momentul în care noi am făcut promovarea internaţională am beneficiat de sprijinul celor mai buni reprezentanţi PR ai noştri: agenţii din străinătate. Ne ajută; ne-au adus jurnalişti, ne-au adus cele mai bune persoane care să scrie despre festival sau să analizeze festivalul. Lucrăm în cinci ţări cu reprezentanţii lor. E un lucru care trebuie luat în considerare. Au fost la ultima ediţie 86 de ziarişti din străinătate, din toată lumea.

Festivalul va dura 25 de zile. 25 de zile încărcate cu evenimente muzicale. În acelaşi timp, se desfăşoară şi Concursul Internaţional "George Enescu" – un eveniment aparte.
Pentru modul de desfăşurare pe care îl are Festivalul şi Concursul "George Enescu" suntem unici în lume. Pentru că acest Concurs se desfăşoară în perioada Festivalului, el atrage şi public şi concurenţi, cu atât mai mult cu cât Gala finală sau Finala fac parte din Festival. Concursul este din ce în ce mai bine reprezentat. De exemplu, la ultima ediţie am avut peste 200 de lucrări la Compoziţie şi peste 120 de concurenţi la secţiunile Vioară şi Pian, ceea ce e foarte mult.

Aţi început deja promovarea internaţională, câte spoturi aţi pregătit şi cum sunt repartizate?
Pe postul de televiziune CNN am început promovarea de la 1 octombrie 2010. Avem mai multe spoturi. La CNN, va fi până la sfârşitul lunii februarie, după aceea intră pe Euronews, Eurosport, Mezzo. Acolo avem parteneriate, în sensul că aceste canale de televiziune ne sprijină în promovarea festivalului. Ei sunt consideraţi parteneri de-ai noştri, iar din punct de vedere financiar avem nişte facilităţi pe care ni le oferă aceste canale deosebite. Faptul că ai alături aceste posturi reprezintă foarte mult şi imaginea este foarte bună. Pentru ediţia trecută, unul dintre spoturile de la  CNN a fost prezentat chiar în timpul ceremoniei de învestire a preşedintelui american Obama, ceea ce a fost extraordinar. Şi de această dată, CNN a avut nişte momente importante, de mare audienţă, în timpul cărora ne-au prezentat spoturile.

Şi în plan naţional?
Cred că la ediţia din 2011 va fi mai bine. Am discutat şi cu reprezentanţii Televiziunii Naţionale şi cu Radioul Public, iar Radioul deja a început promovarea. O să ne sprijine şi Antena 3 şi Realitatea TV, în ideea de a face acest brand pentru acest eveniment cunoscut în ţară. Depinde totuşi de foarte multe lucruri. Cultura e privită ca o cenuşăreasă. După părerea mea, este inacceptabil ca fiecare jurnal, la toate posturile de televiziune, să aibă cel puţin cinci minute de sport şi să nu aibă nici un minut de cultură. O să încercăm să schimbăm lucrurile.

Această echipă mică, pe care o conduceţi, lucrează intens de la o ediţie la alta. Lucraţi şi în avans?
Da, pentru anul 2013 avem programul orchestrelor conturat. Vom avea o tetralogie Wagner, pentru că va fi Anul Wagner şi programăm patru spectacole de operă în concert împreună cu Orchestra Radio Berlin. Vor veni din nou orchestre celebre, printre care Filarmonica din Munchen, London Filarmonic.

După 1989, a fost dificil să aduceţi mari orchestre din lume la Bucureşti, iar unii confundau Bucureştiul cu Budapesta, chiar pe scena Festivalului. Solicitau onorarii mai mari ca în alte părţi.
Au fost cazuri. Acum încercăm să revenim la normal, cum se spune. Însă trebuie de ţinut cont de faptul că aceste concerte din Festivalul Enescu, spre deosebire de celelalte festivaluri, sunt transmise de televiziuni. Aici apar şi drepturile de televiziune şi care costă mult, mai ales la artiştii foarte mari. Pe de altă parte, însă, am început deja să facem trierea orchestrelor. Trebuie să spun că în acest an am refuzat Orchestra Teatrului Scala, am refuzat Orchestra din Paris, din motive de repertoriu, bineînţeles. Noi, totuşi, vrem să rămânem Festivalul "George Enescu", să impunem reprezentarea lucrărilor importante ale lui Enescu. Acest lucru nu puteam să-l facem acum câţiva ani. Avem totuşi de lucrat la orchestrele americane, care încă nu le e clar unde sunt, vorba dumneavoastră: la Bucureşti sau la Budapesta, sau la Atena.

Mezzo va prelua concerte şi la această ediţie?
Da, suntem în discuţii privind concertele pe care vor fi preluate, pentru că ei au şi programul lor repertorial.

Bugetul s-a schimbat?
Bugetul ediţiei 2011 este la nivelul bugetului ediţiei 2009. Facem în aşa fel ca să ne ajungă. O să muncim ca să mai aducem nişte sponsori. Ne descurcăm. Important este că în aceste momente grele am găsit înţelegere să se finanţeze această acţiune şi eu apreciez acest lucru.