Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit “Raportului asupra calităţii limbii române din audiovizual” partea a doua, realizat de Institutul de lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, există o uşoară scădere a greşelilor de limbaj din audiovizualul românesc.
Raport CNA - 180 de ore de monitorizare
Potrivit “Raportului asupra calităţii limbii române din
audiovizual” partea a doua, realizat de Institutul de lingvistică al Academiei
Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, există o uşoară scădere a greşelilor de
limbaj din audiovizualul românesc.
Această a doua etapă de monitorizare a fost realizată de aceeaşi echipă de cercetători de la Institutul de Lingvistică. S-au efectuat 180 de ore de monitorizare, urmărindu-se, ca şi în etapa precedentă, în special transmisiunile de la ore de vârf, emisiunile de ştiri şi de dezbateri de la 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea, Acasă, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV, OTV) şi şase posturi de radio (Radio România Actualităţi, Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, Radio Info Pro). Şi chiar dacă există încă destui jurnalişti din audiovizual care faultează limba română, numărul greşelilor este în scădere. De altfel, nimeni nu crede ca totul s-ar putea rezolva peste noapte: “Nu trebuie să ne aşteptăm la schimbări rapide. Rezultatele se vor vedea abia de la anul”, a declarat Rodica Zafiu, coordonator al studiului alături de Marina Rădulescu-Sala.
PUNCTUL PE I. Au fost înregistrate greşeli de scriere prin adăugarea unui I suplimentar, precum “aduşi în Italia de anumiţi membrii ai organizaţiei” (Pro TV, 11.XII) sau “La Brăila, muncitoriii s-au chinuit trei ore să fixeze bradul de Crăciun” (Realitatea TV, 4.XII). De asemenea, au existat şi cuvinte scrise greşit precum: “Hai încă odată!” (Pro TV, 4.XII). S-au înregistrat şi forme greşite ale unor verbe cum ar fi “Sper ca toată lumea să aibe o zi frumoasă” (Pro TV, 2.XII); “Ţările africane nu trebuiesc acum descoperite” (TVR 2, 8.XII) sau “Ce ţi-ar place să prezinţi?” (TVR 1, 11.XII). Însă au fost contabilizate şi forme greşite ale unor substantive, spre exemplu: “Printre crătiţele aburinde” (Acasă TV, 4.XII); “Îşi petrec dimineţile, dar şi după-amiezele citind ziarele” (Europa FM, 3.XII); “Cotidianele britanice Times şi Sunday Times” (Info Pro, 6.XII); “S-au deschis patinoarurile” (Radio 21, 30.XI); forme incorecte de genitiv şi dativ: “împotriva pâinei albe” (OTV, 10.XII); “din cauza ceţei” (Realitatea TV, 9.XII); “la orele amiezei” (TVR 2, 26.XI). Trebuie remarcat şi faptul că unele substantive apar cu forme greşite din cauza necunoaşterii etimologiei cuvântului respectiv: “ucrainienii” (Prima TV, 4.XII); “genoflexiuni” (Prima TV, 4.XII); “stacheta foarte coborâtă” (Realitatea TV, 9.XII).
DEZACORD. Destul de frecvent se observă lipsa de acord între subiect şi predicat. Iată câteva exemple: “Dacă femeii îi place culorile roş-albe, ce să-i faci?” (Info Pro, 4.XII) sau “Cât de efemeră este gloria şi puterea” (Realitatea TV, 10.XII).Membrii CNA şi cei ai Institutului de Lingvistică au susţinut necesitatea unei monitorizări continue a limbajului din audiovizual, concretizată prin încheierea unui nou contract de colaborare între cele două instituţii.
