Aproximativ 11.600 de persoane au văzut în cinci luni expoziţia retrospectivă “Grigorescu, pictor al naturii”. Organizatorii susţin că este un mare succes.
Aproximativ 11.600 de persoane au văzut în cinci luni expoziţia retrospectivă “Grigorescu, pictor al naturii”. Organizatorii susţin că este un mare succes.
Vernisată la 25 octombrie şi deschisă pentru public cu o zi mai târziu, expoziţia a oferit vizitatorilor posibilitatea de a descoperi şi redescoperi opera celui care, potrivit specialiştilor, a reînnoit spectaculos limbajul plastic. 230 de lucrări având ca temă peisajul şi selectate din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României – deţinătorul celui mai bogat fond de patrimoniu Grigorescu – mai pot fi văzute până la 30 martie în aripa Ştirbei a Palatului Regal. Retrospectiva, una dintre cele mai mari din ultimele decenii dedicată artistului, a fost organizată cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la absenţa fizică pe acest tărâm a lui Nicolae Grigorescu.
AGLOMERAŢIE. Vizitatorii s-au înghesuit la muzeu pentru a vedea splendorile lăsate de marele pictor, în special în prima miercuri a fiecărei luni – când intrarea este gratuită ş şi în weekend-uri. Au fost zile în care se stătea mult la coadă pentru a intra în galerie. Înainte de închiderea expoziţiei, la data de 29 martie, începând cu ora 13:00, publicul va putea să participe la vizita cu ghidaj gratuit, iar prezentarea va face referire atât la tematica şi importanţa retrospectivei, cât şi la biografia artistică a lui Grigorescu.
CONEXIUNE CU ARTA EUROPEANĂ. Expoziţia s-a deschis la Bucureşti după ce, anul trecut, Muzeul de Artă a organizat una similară în Franţa, intitulată “Nicolae Grigorescu (1838-1907) – Itinéraire d’un peintre roumain de l’école de Barbizon à l’impressionnisme”, găzduită de Musée des Beaux-Arts din Agen şi de Musée départemental de l’Ecole de Barbizon.
Nicolae Grigorescu a fost influenţat puternic de mediul şi concepţiile artistice ale şcolii de la Barbizon, acolo unde a studiat. Este numit, pe bună dreptate, primul pictor român de circulaţie europeană.
Au rămas impresionaţi de frumuseţea şi expresia expoziţiei şi francezii de la Agen şi Barbizon, opinia aparţinând ambasadorului Franţei la Bucureşti, Henri Paul.
Printre lucrările din expoziţie există unele mai puţin văzute de public, deşi sunt opere celebre: “Andreescu la Barbizon”, “Ţărancă franceză în vie”, “Toamnă la Fontainebleau”, “Roşiorul”, “Studiu pentru atacul de la Smârdan” ş.a. Acestea şi restul aduc farmecul şi fascinaţia de acum un veac şi mai bine. În ele domină forţa naturii. Este ca o oază ce limpezeşte ochiul şi sufletul privitorului.
Succesul expoziţiilor organizate de-a lungul timpului – căci Grigorescu a beneficiat în mod constant de recunoaşterea posterităţii – nu a fost un impediment pentru specialişti de a trage concluzia că opera marelui artist este încă un subiect departe de a fi epuizat.
Prin retrospectiva care se încheie a fost dezvăluită vocaţia de peisagist a lui Grigorescu, dar şi evoluţia artistică, prin includerea unor lucrări ce acoperă toate perioadele sale de creaţie.