Intre file si DVD

Balaceanu-Stolnici e ceea ce a citit: multe carti de capatai. Mai nou, e pasionat de computer. Descendent ilustru al unei faimoase familii boieresti. Medic, profesor, scriitor, academician… Are 81 de ani, nenumarate carti cu coperta si un laptop, depozitar al bibliotecii trecute, prezente si viitoare.

ACTUALITATE. Balaceanu-Stolnici deapana povestiri din biblioteca electronica

A existat o perioada in care s-a ocupat foarte mult de cibernetica sistemului nervos, datorita profesiei de baza. Are carti de cultura care filozofeaza pe tema acestui aspect. Acum, pentru ca scrie o carte de antropologie si preda un curs de antropologie la Universitatea Ecologica, sigur ca este axat pe carti de antropologie fizica si culturala.

ATUNCI SI ACUM. Odata citea in medie doua ore pe zi. Dar acum? "Acum, lucrurile se mai schimba: navighez pe Internet, ma mai uit la Discovery. Imi place sa citesc romane politiste si nu mi-e rusine s-o spun. Imi place Agatha Christie. Am printre cartile mele, sub forma de biblioteca electronica, volumele lui Conan Doyle. Din cand in cand pun CDROM-ul in laptop si citesc. Eu cred ca biblioteca electronica o va inlocui pe cea clasica, pentru ca e chestie si de cultura, si de spatiu. Uitati-va-n jur: cartea asta care va disparea creeaza un spatiu mai cald, o atmosfera mai placuta, chiar praful care se depune pe ea creeaza un climat special, care va disparea. Dar societatea moderna asta e: intai comunicare, apoi cultura. Acum, toti cei care fac teze de doctorat la mine imi aduc lucrarile pe CDROM. Le spun sa nu-mi dea tezele pe foi, pentru ca sunt multe, mari, grele si costisitoare. 10 CDROM-uri ocupa mai putin spatiu decat o jumatate de teza. Sunt oameni care n-au putut sa iasa din ritualul filelor rasfoite, al sublinierii pe carte etc. Trebuie sa ma adaptez. Eu n-am posibilitatea nici materiala, nici de spatiu pentru Encyclopedia Britannica sau pentru Enciclopedia Universalis si multe alte enciclopedii de capatai. Eu le am pe DVD, le-am bagat in hardware-ul laptop-ului si oriunde ma duc le am cu mine. Daca mi-as pierde biblioteca, ar fi foarte grav. Uitati-va ce s-a-ntamplat cu Mircea Eliade cand i-a ars biblioteca, la Chicago. Nu si-a mai revenit. O parte din persoana ta e bagata in biblioteca. Cartea electronica e mai rezistenta. Eu am o gramada de chestii stocate in calculator: de cultura, de educatie, de imagistica. Tot timpul tremur de frica sa nu-mi dispara din calculator." Vorbind despre snobismul de langa noi, aflu ca sunt doua feluri de oameni. Unii isi fac biblioteci cumparand cartile la metru. Am atatia metri de raft, cumpar atatia metri de carti. "Asta n-am vazut-o numai la noi. Prima oara am vazut asta la noii imbogatiti de la Rio de Janeiro. Apoi sunt oamenii imbogatiti, dar mai onesti, pe care, neinteresandu-i cartile, nu le fac spatiu."

CARTE… DE VIZITA. Cand intri intr-o casa, primul lucru la care-ti fug ochii e biblioteca. In functie de cartile pe care le vezi in biblioteca, iti dai seama de nivelul cultural al omului. "Sunt oameni foarte simpli, ospatari de exemplu, care au biblioteci extrem de interesante si oameni cu pozitie care au toate prostiile prin biblioteca. Omul de cultura adevarat n-are nevoie sa-si etaleze cartile citite ca pe un semn de recunoastere, de orgoliu. Iti creezi indirect o imagine prin cartile pe care le afisezi."

Prefera filozofii germani, spunand ca scrierile lor merita sa fie citite si sa meditezi asupra lor. Are si carti de religie, dintre cele de familie: Evanghelia lui Serban Cantacuzino. Cea copiata, pentru ca cea originala a ars. Poezia nu se potriveste cu personalitatea sa. Dintre romani, il prefera pe Mircea Eliade. Si partea literara, si partea de istoria culturii. Ii place Sadoveanu, pentru frumusetea limbii. "Din pacate, eu l-am cunoscut cand nu mai putea sa vorbeasca. Pentru mine, cel mai cuprinzator scriitor strain a fost Shakespeare, fiindca a abordat toate problemele: de la depresie pana la dementa, de la ezoterismul magic pana la filozofia cea mai subtila, de la istoria antica pana la intrigi… Imi place Dante. Am avut o adevarata revelatie citind «Divina comedie»."

5’ SHOPPING. L-am intrebat pe Constantin Balaceanu-Stolnici ce e bine sa citesti. Exista cate o varsta corespunzatoare unui anume gen de cumparaturi de carte? "La varsta copilariei si a adolescentei e bine sa citesti selectiv, sa nu intri intr-un anticariat si sa iei orice. Un tanar de 12-13 ani ar putea sa inceapa cu Alexandre Dumas, Victor Hugo. Pe Shakespeare si Dante i-as recomanda mai incolo, pe la 16 ani. Cartile fundamentale pentru un om depind de spatiul sau cultural: daca intrebati un musulman, o sa va raspunda «Coranul», un evreu va spune «Tora». Unui roman nu-i pot lipsi cartile de istorie a poporului roman."

Carti, carti si iar carti peste tot. Pe birouri, pe mese, in hol, in sufragerie… Toata casa lui e-o biblioteca. Oare cate or fi? "N-am facut niciodata socoteala cate carti am. E si superstitia aceea ca a numara ceva aduce ghinion. E o chestie care exista in Vechiul Testament. De aceea, evreii au refuzat tot timpul sa se supuna recensamintelor. Si la noi, in popor, exista traditia aceasta: daca-ti apar niste bube, sa nu ti le numeri, ca-ti apar mai multe. E un arhetip care n-are nici o baza logica. Am carti ezoterice, am si scris carti de gen. In curand, o sa-mi iasa o carte «Kabbala iudaica, intre gnoza si magie». Curiozitatea si profesiunea mea mi-au generat pasiunea pentru ezoterism."

LAPTOP 2004 VERSUS DICTIONAR 1690

"Cartile rare nu mai sunt de consultanta, le tii ca pe un bibelou. Toata biblioteca mare a familiei mele era la Stolnici, cand au venit comunistii si au ars-o. Aveam Voltaire in exemplare originale, socialistii utopici, toata literatura romantica in exemplare unice… Le-au luat tot, pana si verighetele din deget. Mi-a ramas o singura carte de familie, un dictionar francez-latin din 1690. E cea mai veche carte a mea, cumparata de un stramos al meu, la 8 mai 1792."