Investiţie în oamenii din spatele scenei

Un proiect important, cu un buget generos şi care sprijină artele spectacolului, a fost lansat vineri la Bucureşti. Se numeşte "SCENART" şi este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 "Investeşte în oameni!".

Proiectul "Sprijin pentru competenţe în artele spectacolului din România - SCENART" va fi implementat de Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" şi realizat în parteneriat cu Accademia Teatro alla Scala din Milano, în perioada octombrie 2009 - octombrie 2012, finanţarea aprobată pentru o durată de trei ani ridicându-se la peste 3,6 milioane de euro. Este prevăzută dezvoltarea pieţei muncii şi a resurselor umane în artele spectacolului şi anume în domeniu artistic, dar şi în cel tehnic şi cel administrativ. Iniţiativa aparţine directorului Operetei, Răzvan Ioan Dincă (manager de proiect), şi a apărut din motiv că meserii specifice în artele spectacolului, cum ar fi bunăoară light designer, sound designer, management, marketing) "sunt slab sau deloc reprezentate în programa educaţională a studiilor de specialitate". Astfel a apărut, în decembrie 2008, un parteneriat între Opereta bucureşteană şi Accademia Teatro alla Scala din Milano, fiind depus acest proiect.

La lansarea "SCENART" au venit directorii celor două instituţii direct implicatre, dar şi managerii unor teatre din România, deoarece proiectul presupune o primă fază de analiză instituţională şi a pieţei muncii artelor spectacolului din România pe un eşantion format din Teatrul National de Operetă, Teatrul Metropolis, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş, Opera din Braşov şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet "Oleg Danovski" din Constanţa. Analiza se va face cu metodologia şi expertiza specialiştilor de la Accademia Teatro alla Scala din Milano. Răzvan Ioan Dincă a expus o serie de probleme care au condus la necesitatea implementării unui asemenea proiect, iar directoarea acestei academii, Luisa Vinci, a făcut o prezentate a instituţiei pe care o conduce şi a meseriilor care stau în spatele scenei şi fără de care un spectacol nu poate exista.

La conferinţa de presă prilejuită de lansarea "SCENART" au fost expuse fazele proiectului, pe durata implementării acestuia. Se va analiza, de exemplu, competenţa tehnicienilor de la Operetă cu cei de la Accademia alla Scala, iar cooperarea are în vedere "transferul de practici performante la nivel european", apoi acest "transfer" se va face la nivelul teatrelor partenere. Se va da importanţă formării "interne" a angajaţilor instituţiei pe departamente: cor, solişti, balet, orchestră, lumini, sunet, management, PR ş.a. Cei de la Milano cred că trebuie urmat modelul lor, dar şi alte modele europene.

Direcţia Operetei susţine că finanţarea obţinută este o premieră pentru o instituţie de cultură, fiind cea mai mare finanţare nerambursabilă obţinută de un teatru din România din partea unui organism european.

Etapele implementării proiectului "SCENART":

1. Analiza diferitelor profiluri profesionale din domeniul artelor spectacolului din România. Proiectul presupune o primă fază de analiză instituţională şi a pieţei muncii artelor spectacolului din România care va dura şase luni, în perioada octombrie 2009 - martie 2010. Această activitate va avea drept rezultat un prim raport despre starea acestui sector al pieţei muncii, competenţe şi abilităţi, probleme şi soluţii pentru dezvoltarea resurselor umane. Concluziile acestui studiu vor fi punctul de plecare pentru realizarea etapei de formare.

2. Îmbunătăţirea competenţelor personalului angajat al solicitantului prin intermediul desfăşurării de module de formare specifice. A doua etapă, ce va debuta în aprilie 2009 şi se va încheia în ianuarie 2011, va consta în formarea internă a angajaţilor instituţiei pe departamente: Artistic - cor, solişti, balet, orchestră; Administrativ ­ management general şi management proiect, comunicare şi PR, legislaţie şi achiziţii, management cultural; Tehnic - lumini, sunet, maşinişti, costume, butaforie/ pictori, cismărie, machiaj/ perucherie, executanţi.

Formarea va fi realizată cu sprijinul şi experienţa unor importanţi profesionişti de la Teatro alla Scala din Milano. Rezultatul acestei activităţi va fi formarea a cel puţin 40 artişti, 18 persoane din departamentul tehnic, 36 din departamentul administrativ. La finalul acestei activităţi, o serie de şefi de departamente, selectaţi în urma performanţei obţinute pe parcursul etapei de formare, vor continua un stagiu la celebrul teatru liric italian pentru efectuarea de transferuri de cunoştinţe şi bune practici. Aceştia, la rândul lor, vor forma în etapa a treia departamentele din alte patru teatre din ţară.

3. Îmbunătăţirea competenţelor profesioniştilor din instituţiile asociate participante la desfăşurarea analizei anterioare, prin intermediul desfăşurării de module de formare externă specifice. Astfel, etapa a treia (de formare externă), ce se va derula în perioada februarie 2011 ­ ianuarie 2012, va avea loc în teatrele care au participat la activitatea de analiză: Teatrul Metropolis, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş, Opera din Braşov şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet "Oleg Danovski" din Constanţa. Rezultatul acestei activităţi constă în formarea a cel puţin 120 artişti, 80 persoane din departamentul tehnic şi 100 din cel administrativ.

4. Promovarea flexicurităţii pentru meserii cu ciclu de activitate redus din domeniul artei spectacolului, în special pentru asigurarea îmbătrânirii active. Într-o ultimă etapă, începând din februarie şi până în septembrie 2012, Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian", în colaborare cu Accademia Teatro alla Scala din Milano, va desfăşura o nouă activitate de analiză în vederea promovării flexicurităţii pentru meserii cu ciclu de activitate redus din domeniul artelor spectacolului, în special pentru asigurarea îmbătrânirii active. Această analiză va avea în vedere identificarea profilurilor profesionale problematice, precum şi bunele practici europene în domeniul reconversiei profesionale a celor care au meserii cu ciclu de activitate redus. Totodată, se va face un studiu comparativ între practicile europene în domeniu şi situaţia din România. Rezultatul acestei activităţi va fi un raport de analiză şi comparaţie, precum şi o serie de experienţe experimentale pentru reconversie profesională.