Jurnalul lui Ceausescu - Un 23 august tovarasesc si literar

Daca nu stiti inca, e 23 august. Data la care... dar sa nu insistam. In volumul sau "Christina Domestica si vinatorii de suflete", Petru Cimpoesu concepe, printre altele, un jurnal (imaginar) al lui Nicolae Ceausescu. Va redam cateva fragmente delicioase si ne asumam vina pentru subtitluri si taieturi...

In a doua jumatate a deceniului opt, situatia internationala devenise deosebit de complexa. Criza economica mondiala se adincea cu fiecare zi, iar contradictia dintre fortele progresiste si cele reactionare, imperialiste devenea tot mai acuta. (...) In aceste imprejurari grele, infruntind valurile istoriei, trebuia sa navigam cu mare atentie pentru a asigura inaintarea neabatuta a patriei noastre spre noi culmi de civilizatie si progres. De aceea, in aprilie 1978, am discutat cu presedintele Carter multe din problemele care ma preocupau, cu ocazia vizitei oficiale efectuate in SUA. La dineul oferit de Casa Alba au participat peste 130 de persoane, printre care am remarcat numerosi agenti KGB. Citeva luni mai tirziu am discutat aceleasi probleme si cu Margaret Thatcher, in cursul vizitei oficiale efectuate in Marea Britanie, unde am avut un deosebit succes. Cred ca i-am facut o impresie deosebita, prin intelegerea profunda a problemelor majore ale omenirii. Regina mi-a acordat cea mai inalta decoratie a tarii lor, iar liderul Partidului Laburist, David Steel, mi-a daruit un pui de labrador, caruia i-am dat numele de Corbu, fiindca era negru. Dupa ce generalul Pacepa a fugit in SUA, am inteles ca nu mai pot avea incredere in nimeni si m-am atasat foarte mult de acest ciine care, intr-adevar, nu m-a tradat niciodata. (...) In schimb, Corbu, cu cit crestea, cu atit devenea mai inteligent - si avea un suflet atit de bun!... Noaptea dormeam cu el in pat, iar ziua il lasam sa zburde pe aleile de la Vila 12A. Ambasadorul la Londra al RSR a primit ordin sa-i cumpere in fiecare saptamina biscuiti de la supermagazinul Sainsbury’s, pe care ii trimitea apoi la Bucuresti cu posta diplomatica. Cind a implinit virsta deplinei maturitati, Corbu a fost inaintat la gradul de colonel al Armatei Romane si trebuie sa marturisesc ca, spre deosebire de multi alti colonei si generali, el si-a indeplinit cu cinste si devotament datoria, pina la ultima suflare.

CHINA. Pe la inceputul anilor 1970, dupa vizita oficiala efectuata in Republica Populara Chineza, am descoperit ca pot manipula oamenii si-i pot domina foarte usor spunindu-le ca s-au ingrasat. Deveneau dintr-o data tematori si supusi. I-am atras atentia mai intii tovarasului Emil Bobu, a carui burta crestea intr-adevar de la o zi la alta. A lasat ochii in jos, ca si cum ar fi fost vinovat de ceva. Ca si cum l-as fi surprins, de exemplu, scobindu-se in nas in timpul vreunei plenare. Dar si ceilalti tovarasi incepeau sa se ingrase, de cum erau numiti intr-o functie mai importanta. (...)

Eu am propria mea teorie in acest sens. Majoritatea tovarasilor din Comitetul Central provenea din rindurile clasei muncitoare si ale taranimii sarace. Au suferit multe lipsuri in trecut, s-au confruntat cu probleme deosebit de dificile. (...) Aici ar mai trebui sa fac o mentiune. Se afirma, nu fara un anumit temei, ca poporul roman ar fi cam lenes. Dar s-a intrebat oare cineva de ce sunt lenesi romanii? Explicatia acestei situatii, in consens cu invatatura materialismului istoric, este urmatoarea: de-a lungul secolelor, romanii au fost permanent sub stapinirea unora si altora, care au cautat sa le fure roadele muncii. Si atunci, s-au gindit ca, decit sa munceasca degeaba, mai bine stau degeaba, situatie care se perpetueaza pina in zilele noastre. In consecinta, pentru acesti oameni, hrana a constituit intotdeauna o problema, as putea spune, dureroasa. Din momentul cind au ajuns in functii de raspundere, prima lor grija a fost sa manince pe saturate. O dovada in acest sens o constituie insusi faptul ca tovarasul Corneliu Manescu, care provenea dintr-o familie de intelectuali burghezi, nu se ingrasa deloc, orice ar fi mincat. Iar tovarasul Ion Gheorghe Maurer nu s-a ingrasat decit foarte putin, apoi a slabit, dupa ce n-a mai fost prim-ministru.

PROMOVARE. Pe aceasta baza, am putut sa o promovez pe tovarasa Elena in functia de prim-vice-prim-ministru. Mai intii insa i-am acordat prin decret Steaua Republicii Socialiste Romania. Dupa aceea, cind am supus la vot propunerea, toti au votat pentru. Fiindca mai inainte de asta, le atrasesem atentia ca s-au ingrasat peste masura, ceea ce insemna ca nu aplicasera masurile stabilite de partid pentru o alimentatie rationala.

DE LA VREMURI ISTORICE LA VREMURI ISTERICE

Un autor ca Petru Cimpoesu (foto) este rar in lumea literara romaneasca: a primit cel putin cate un premiu pentru fiecare volum publicat, reprezentand unul din acele fericite cazuri in care aprobarea criticilor s-a intalnit cu cea a cititorilor. Si unii, si altii au fost cuceriti de felul in care Cimpoesu radiografiaza prezentul din pozitia celui care vede si intelege, fara a sanctiona sau a propune, didactic, solutii. Crize exista destule, iar daca solutiile lipsesc, macar sa nu uitam sa zambim. Acesta este si cazul noului sau roman, "Christina Domestica si vanatorii de suflete" (Editura Humanitas), in care pe o insula care exista, dar nu mai poate fi vazuta, apar niste extraterestri care se ocupa de cu totul alte lucruri decat cele cu care stim noi ca ar trebui sa se ocupe extraterestrii obisnuiti... O parabola a vremurilor istorice care se preschimba incet-incet in "vremuri isterice". Tesatura de satira parabolica, political fiction si roman de spionaj cu agenti multipli, volumul functioneaza centrifug, adunand CIA, extraterestri, Opus Dei, clone, OZN-uri, MISA...