x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La Medeleni zarzării au petale de zăpadă

0
Autor: Cristinel C. Popa 21 Dec 2009 - 00:00
La Medeleni zarzării au petale de zăpadă Muzeul Literaturii Române/
Medelenii Olguţei şi ai lui Herr Direktor. Am ajuns în locul de poveste al lui Teodoreanu căutând zarzării înfloriţi şi ascultând cântecul apelor îngheţate. Copacii aveau ramurile înflorite cu bujori albi de nea...

La conac, am scotocit după trăsura elegantă. Să vedem, poate, cum urmaşii boierului au sosit din lumea lor de basm. Ne-am gândit că vom da nas în nas cu majordomul bătrân, ori pe feciorul sau nepotul vizitiului de altădată îl vom întâlni. Nu ne-am împie­dicat nici măcar de ţăranul ce trăgea de zor la căruţa rablagită, împotmolită în noroi şi zăpadă. Era moş Gheorghe, evadat din proza scriitorului, în Medeleniul de astăzi. La boier acasă, urmele unui bal fastuos încă se păstrau în geamul prăfuit. De fapt, erau câteva sticle de coniac răsturnate, căzute la datorie pe câmpul de luptă al unui praznic local. Basca din tablă a acoperişului purta un cozoroc ruginit: firma cu inscripţia - Şcoala cu clasele I-VIII Medeleni.

Bătea vântul prin crăpăturile înguste, iar gălăgia copiilor se mutase pe malul Prutului, la doi paşi, în spatele clădirii. Timizi, am bătut la uşa conacului, locul în care a funcţionat cu ani în urmă şcoala. Acum zace abandonat. În camerele ce stau să se dărâme se ţin din când în când "pomeniri sau praznice". Prutul e la 100 de metri distanţă. Ne-am aruncat, chipurile, în apa încă limpede, neînghe­ţată, încercând să ni-i închipuim pe Olguţa Deleanu şi pe Dănuţ. Nu a strigat la noi să ne certe Herr Direktor!

În schimb, am zărit-o prin părţile locului pe stră-strănepoata după a nu ştiu câta generaţie a vestitei broscuţe poreclite "Fiţa Elencu", pe care a încondeiat-o şi Teodoreanu în roman. Ne-a şoptit pe orăcăceşte că nici acum nu s-a împăcat cu gestul Olguţei. "Cum a putut ea să fie atât de crudă cu înaintaşa sa şi să-i facă rău?", şi-a umflat ea pieptul către noi...


LEGĂTURI... INVIZIBILE
În ce priveşte legăturile lui Teodoreanu cu aceste locuri, scriitorul a lăsat să planeze misterul. Relaţia familiei sale, ca şi a sa personală, cu Medeleniul, pluteşte încă în ceaţă. În operele sale găsim că Teodoreanu ar fi scris: "Moşia Medeleni, în care şi în jurul căreia gravitează acţiunea celor trei romane, nu este şi n-a fost moşia părinţilor mei. Nimeni din neamul meu n-a fost proprietar de pământ", încearcă el să se disculpe pentru faptul că ar proveni dintr-o familie înstărită, aproape de vremurile când prigoana comunistă şi punerea la zid a chiaburilor, ca şi a susţinătorilor acestora, băteau la uşă.

Însă, chiar şi în acel moment, consemnat în volumul "Opere", Teodoreanu nu se depărtează prea mult de acest mister. Nu îşi reneagă de tot legăturile cu acest loc. De altfel, nimeni nu a zis că părinţii săi ar fi fost aici proprietari, cum sugerează unii. Nici sătenii locului, care spun că Ionel Teodoreanu ar fi avut legătură mai degrabă cu administratorul moşiei. Sătenii mai în vârstă care au auzit de la părinţi şi bunici, chiar şi bătrânul satului, şi-l amintesc pe coconaşul cel falnic şi frumos care ar fi venit în vizită de câteva ori la conac. Olguţa şi Otilia puteau să fie foarte bine copilele boierului, ale administratorului moşiei, cum astăzi ar putea foarte bine să fie fetele primului gospodar al satului. Ei bine, chiar dacă acest loc nu ar fi existat, el ar fi trebuit inventat. Şi cine putea să o facă mai bine decât Teodoreanu? Ajunşi aici, am simţit că romanul a continuat şi continuă şi astăzi şi că poveşti asemănătoare ca cele din carte se petrec încă în sat. Numai că, acum, saga nu mai e legată de familiile de boieri, ci de acelea necăjite de sătenii aflaţi în plină criză. Iubirile, dramele şi bucuriile lor sunt la fel de puternice ca acelea trăite cândva de protagoniştii celebrului roman al lui Teodoreanu.  


REMEMORAREA DRUMULUI

Ca să ajungi la Medeleni, înhami caii la trăsură. Pui ceva merinde în desagă şi porneşti cu răbdare, la trap, de pe "Uliţa copilăriei", din Iaşi, pe lângă casa Otiliei Cazimir. Urci dealul Tătăraşilor şi, din Dancu, baţi drumul drept, aşa, tot înain­te. Şi ţii aşa, calea Holbocăi, spre Golăeşti, reşedinţa de comună a Medeleniului. Sa­tul e la o zvârlitură de praştie de Prut. Pleci dimineaţă şi ajungi către seară cu tră­surica. Cu o arătare silenţioasă pe pa­tru cauciucuri împletim şi noi drumu­rile Moldovei, stânga-dreapta spre Medeleni şi ne minunăm de frumuseţea peisajului. De oamenii pe care-i vedem, de casele rustice. Am oprit la marginea Jijiei. Oa­menii trebăluiesc pe lângă gospodărie. "Mai aveţi pân' la conacul lui Teodorea­nu, hă-hă", ne spune unul dintre ei.


POVESTEA CONTINUĂ
Un colţ de rai situat pe malul Prutului, locul care l-a inspirat şi unde se petrece acţiunea cunoscutului roman. Povestea se desfăşoară şi astăzi. Scenariul, aidoma povestirii scriitorului, rememorează prin glasul sătenilor acţiunea scriiturii lui Teodoreanu, vacanţele şi iubirile, petrecerile organizate de cei mari, toate întâmplate şi acum, ca şi atunci, în locurile imortalizate cu pana de geniu a celebrulului romancier. Într-o palmă de paradis. Scriem continuarea împreună cu sătenii întâlniţi astăzi. Oamenii spun că având învoiala rudelor şi a episcopului Calinic, la 50 de metri de conac s-a ridicat noua biserică. Neculai Negru, de 96 de ani, care lucra pe vremuri ca poştaş, le-a spus cândva sătenilor că a văzut de multe ori vizitatori la moşia boierului. De curând, a murit şi Petrică Cobzariu, care şi el ştia poveşti despre boierul de la Medeleni, nu neapărat legate de Teodo­reanu. "Mergeau cu musafirii şi făceau plajă, era o «lojie», care s-o dărâmat. Era de ciment şi făceau plajă şi puneau picioarele de se spălau. Nu prea vorbeau cu ei copiii de săteni, dar erau oameni primitori, blajini, nu repeziţi. Pentru că erau oameni învăţaţi. Acum, acolo la plajă nu mai merg nici copiii măcar."


DE LA BALURI LA PRAZNICE
Înăuntrul conacului se găsesc materiale de-ale bisericii. "Eu nu am cheie, are episcopul Vasile". Acum conacul din cărămidă e acoperit cu tablă. Burlanele au ruginit. "Are patru camere şi cu acelea două de afară care nu mai sunt, şase. Acolo a fost beciul şi bucătăria. A avut cerdac sus, cum e la Teatrul Naţional, băgau maşina la subsol. Clădirea asta are două feţe, frumos tare o fo', n-o fost aiurea făcut. Acum, vara buruienile se înalţă cât cireşul. Păcat de conac, că era o frumuseţe, curtea cu fel de fel de meri, fromos." Scările au fost refăcute, dar sunt şi acum geamuri sparte. "Aici a fo' şcoală prin '67. Ăştia-s plopi puşi de noi cu copiii de la şcoală."

Geamul mare lateral e înfundat, pentru că a fost cancelaria acolo. De pe geam se poate vedea Prutul. Plouă înăuntru, că o ruginit platforma, dar primarul totdeauna a zis că de unde bani să întreţină? Casa are şi un număr, 33, cu toate că la ţară nu prea se obişnuieşte numerotarea. Acum vin turişti şi pleacă dezamăgiţi de aici, de la conac. Sosesc cu autocarele în timpul vacanţei. Nepotul lui Teodoreanu a fost de mai multe ori în vizită, uneori însoţit de femei. "Prima dată a venit cu părintele, Preasfinţitul Calinic. La două-trei săptămâni apare iar nepotul. L-am întrebat. Ce sunteţi dvs.? El a zâmbit şi a spus «Eu sunt nepotul Teodorenilor. Vreau să fac aici ceva». A spus că la bunica lor trebuie să găsească actele toate necesare, dar era nefericit că nu va mai putea vopsi la fel salonul de petrecere al conacului. Cu multe culori. Spunea: «Domnule, eu nu pot să-mi dau seama, colorile au fost foarte multe». Aici veneau boierii toţi din străinătate, chefuiau, stăteau cu lunile de zile, că era frumos, era aer curat."


UNDE-I DĂNUŢ?
Ne-am purtat paşii prin ogorul înţepenit, prin spatele conacului. L-am căutat pe domnul Deleanu. Poate măcar Herr Direcktor să fie sosit în vizită. Să-l întrebăm pe unde mai umblă Dănuţ. Dacă mai e posac, dacă a mai vorbit cu Monica, dacă mai e supărat pe Olguţa. Dacă pe malul Prutului se mai aude cântecul de salon, dacă se mai încing petreceri, printre cele câteva odrasle de săteni există şi copii isteţi. Acum, pe malul Prutului se plimbau alte fetiţe. Alţi copii, un alt Deleanu, nu acelaşi Teodo­reanu, sosiţi de la Bucureşti, poate chiar de la Liceul Lazăr, au poposit astăzi în vizită la rudele sărace de la Medeleni. Că cei de aici se ocupă doar cu creşterea animalelor şi cu agricultura. Dar deseori merg şi dau la peşte în Prut. Vecinii conacului? Un frate de-al lui Zaharia Boz, apoi dincolo a stat vizitiul lui Teodo­reanu, dar casa nu mai este. Gardul de delimitare cu drumul e de pe timpul lui Ceauşescu. Putred, ca o carie. Îl ţin drept păsările şi cerul. Aici a avut boierul 10 hectare. În spatele casei se cultivă porumb. Tot la drum, în vecinătatea conacului, e vechea moară care mergea cândva cu motorină, acum e electrică. Însă nu era pe timpuri.


BLESTEMUL STEJARULUI
Un sătean născut în al doilea deceniu al secolului, care a fost poştaş, le-a lăsat sătenilor povestea de atunci. Neculai Negru a povestit cum pe atunci lângă conac mai erau nişte construcţii: coşarele de porumb ale boierului. El îşi amintea despre spusele vizitiului la boier. "Era tare fromos când veneau musafirii, ocazie cu care se dădeau serbări. Mergea alaiul cu cai ce purtau zurgălăi la picioare. Şi tare mai jucau frumoase hore. Exista şi o cârciumă, singura din Medeleni care avea aşa, ca o inscripţie. «Baba be deşertarea pungii, iaca ia, repausul muncii». Domnii ce ajungeau pe aici, pe la moşie, erau tare buni pentru că, uneori, când li se năşteau copii, aduceau şi dăruiau bunătăţi, ca să aibă rod satul şi în continuare." Tot o cârciumă este şi acum în Medeleni, una singură. Şi nu lipsesc nici întâmplările care cutremură satul. Fiul lui moş Negru povesteşte una dintre ele: "Un preot a încercat să taie stejarii de pe timpul lui Ştefan cel Mare. A tăiat crăci de la fiecare şi le-a dus acasă, pentru foc, ca să nu cumpere lemne. S-a întâmplat prin 1988 şi a murit la un an după aceea. Era tânăr preotul Ion, avea vreo 40 de ani, dar vorbea lumea că a fost blestemul stejarului. La Biserică sunt morminte foarte vechi, unele nu mai au nici cruce, oamenii îs dezgropaţi şi reîngropaţi câte doi, de înghesuială". Acum, peste morminte ninge demn şi calm. Ca şi peste zarzări.
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Începe Danube Rock Sounds la Galați

Începe Danube Rock Sounds la Galați
A mai rămas doar o zi până la cea de-a 7-a ediție a Danube Rock Sounds, festivalul de rock din Galați, ce va avea loc între 17 și 19 septembrie pe Plaja Dunărea. Este primul eveniment important organizat pe...

„Poetic Invasion of the Cities” – nouă companii în cadrul Sezonului italian FITS 2021. A fost desemnat câștigătorul PIC Contest!

„Poetic Invasion of the Cities” – nouă companii în cadrul Sezonului italian FITS 2021. A fost desemnat câștigătorul PIC Contest!
Galerie Foto „Poetic Invasion of the Cities” (PIC), o platformă europeană pentru artele spectacolului în spații neconvenționale, care își propune să ajungă la un public nou din comunitățile implicate, inclusiv la cel...

Expoziția LUCIAN POPĂILĂ. CHASM, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului - Mogoșoaia, între 18 septembrie - 31 octombrie

Expoziția LUCIAN POPĂILĂ. CHASM, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului - Mogoșoaia, între 18 septembrie - 31 octombrie
Expoziția solo LUCIAN POPĂILĂ. CHASM, a pictorului contemporan român Lucian Popăilă, va avea loc în perioada 18 septembrie - 31 octombrie 2021, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile...

Participare românească la expoziția ”What Makes Another World Possible?” de la Tallinn, Estonia

Participare românească la expoziția ”What Makes Another World Possible?”  de la Tallinn, Estonia
În data de 17 septembrie, la Galeria Art Hall din Tallinn va avea loc vernisajul expoziției internaționale colective ”What Makes Another World Possible?” / „Ce face posibilă o altă lume?”, curatoriată de...

VIENA. Fotografii surprinse de la Oceanul Atlantic până la Oceanul Pacific, într-o expoziție semnată de artistul Részegh Botond

VIENA. Fotografii surprinse de la Oceanul Atlantic până la Oceanul Pacific, într-o expoziție semnată de artistul Részegh Botond
Galerie Foto Expoziţia de fotografie „Coast to Coast” semnată de artistul plastic Részegh Botond va putea fi vizitată, la Galeria Institutului Cultural Român de la Viena, în perioada 22 septembrie – 26 noiembrie....

AGENDA ZILEI – 16 SEPTEMBRIE. Balada lui Enescu, pe scena Festivalului, după ce s-a viralizat pe 19 august, de ziua compozitorului

AGENDA ZILEI – 16 SEPTEMBRIE. Balada lui Enescu, pe scena Festivalului, după ce s-a viralizat pe 19 august, de ziua compozitorului
Galerie Foto Balada și Capriciul Român pentru Orchestră de George Enescu deschid astăzi concertele de la Ateneul Român și  Sala Palatului, în interpretarea a doi apreciați violoniști, fini  cunoscători ai muzicii...

Sala Mare a Teatrului Național București a primit numele actorului Ion Caramitru

Sala Mare a Teatrului Național București a primit numele actorului Ion Caramitru
Sala Mare a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București a primit joi numele actorului Ion Caramitru. „A fost un privilegiu să pot participa astăzi la ceremonia de schimbare a denumirii Sălii Mari a...

Muzeul Național de Artă al României la Art Safari 2021

Muzeul Național de Artă al României la Art Safari 2021
Muzeul Național de Artă al României participă pentru prima dată la Art Safari cu 11 lucrări de pictură de Samuel Mützner (1884-1959) care vor face parte din expoziția ce îi este dedicată în...

Dirijorul Cristian Măcelaru va înregistra integrala lucrărilor enesciene. Yuja Wang revine pe scena Festivalului * Premiera românească a operei „Piticul”

Dirijorul Cristian Măcelaru va înregistra integrala lucrărilor enesciene. Yuja Wang revine pe scena Festivalului * Premiera românească a operei „Piticul”
Galerie Foto Dirijorul Cristian Măcelaru va înregistra integrala lucrărilor enesciene, la Deutsche Grammophon, în cadrul unui proiect estimat să dureze 10 ani. Înregistrarea va fi făcută cu Orchestra Națională a Franței,...

BECOMING LANDSCAPE. Parcul Natural Văcărești, reconfigurat ca scenă de un grup de muzicieni și performeri. Dans, muzică experimentală și land art vizibil pe Google Maps într-un spațiu uitat, recucerit de natură

BECOMING LANDSCAPE. Parcul Natural Văcărești, reconfigurat ca scenă de un grup de muzicieni și performeri.  Dans, muzică experimentală și land art vizibil pe Google Maps într-un spațiu uitat, recucerit de natură
Galerie Foto O comunitate artistică coagulată în jurul colectivului TechnoFields, inițiat de coregrafa Andreea David, își așteaptă publicul timp o lună în Parcul Natural Văcărești, pentru o serie de intervenții...

„România înseamnă mult mai mult decât Dracula, Ceaușescu sau Hagi.” (Tayfun Öneş, autorul volumului Mulțumesc, România)

„România înseamnă mult mai mult decât Dracula, Ceaușescu sau Hagi.”  (Tayfun Öneş, autorul volumului Mulțumesc, România)
Zilele acestea a văzut lumina tiparului un nou volum-mărturie din seria cărților care redau fascinația pe care România și oamenii săi o exercită asupra unui expat. Este vorba despre Mulțumesc, România, volum...

Lungmetrajul CLARA SOLA, câștigător al competiției celei de-a șasea ediții a Película -Película – Ibero - American Fim Experience 2021 s-a încheiat la București, fiesta continuă la Cluj între 17 – 19 septembrie

Lungmetrajul CLARA SOLA, câștigător al competiției celei de-a șasea ediții a Película -Película – Ibero - American Fim Experience 2021 s-a încheiat la București, fiesta continuă la Cluj între 17 – 19 septembrie
Galerie Foto Cea de-a 6-a ediție a Película, singurul festival de film și cultură ibero-americană din România, și-a încheiat programul de proiecții și evenimente de la București. Película a prezentat 25 filme din America...

TOAMNA #DE BASM Regal de evenimente dedicate promovării  literaturii române contemporane pentru copii și tineret

TOAMNA #DE BASM  Regal de evenimente dedicate promovării   literaturii române contemporane pentru copii și tineret
Toamna aceasta, De Basm – Asociația scriitorilor pentru copii și adolescenți, cea mai cunoscută instituție autohtonă ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, revine în forță,...

Peretele umbrelor, documentarul regizat de alpinista poloneză Eliza Kubarska, câștigă Trofeul Alpin Film Festival 2021

Peretele umbrelor, documentarul regizat de alpinista poloneză Eliza Kubarska, câștigă Trofeul Alpin Film Festival 2021
Galerie Foto Cea de-a 6-a ediție Alpin Film Festival, unicul eveniment cinematografic din România dedicat culturii montane, s-a încheiat duminică, pe 12 septembrie, după 6 zile de proiecții, întâlniri cu invitați speciali,...

Festivalul Internațional „George Enescu” vine pe scena Operei Naționale București pe 17 septembrie

Festivalul Internațional „George Enescu” vine pe scena Operei Naționale București pe 17 septembrie
Opera Națională București vă invită vineri, 17 septembrie, începând cu ora 19:00, la Concert vocal-simfonic prezentat în cadrul Festivalului „George Enescu” 2021. În programul serii se vor regăsi...
Serviciul de email marketing furnizat de