x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marin Preda, autorul de capodopere literare

0
Autor: Clara Margineanu 14 Oct 2009 - 00:00
Marin Preda, autorul de capodopere literare

Densitatea, substanţa romanului, studiul asupra satului, realizat cu instrumentele unui investigator care stăpâneşte cu autoritate cuvântul, sunt doar câteva dintre argumentele care aşază "Moromeţii" între valorile de primă mărime ale literaturii române.



Primul volum al "Moromeţilor" a apărut în 1955 şi s-a impus în proza românească drept o capodoperă. Romanul începe cu o frază memorabilă, ce închide în ea o liniştitoare blândeţe atemporală: "În câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare, viaţa se scurgea aici fără conflicte mari".

PUŢINĂ BIOGRAFIE...
Marin Preda s-a născut în 1922 în judeţul Teleorman, comuna Siliştea Gumeşti. A absolvit şapte clase primare (la Balaci, o localitate învecinată cu Siliştea), cu nota 9,15. S-a înscris apoi la şcoala de învăţători din Abrud. Poveşti trăite în această perioadă sunt evocate de prozator în volumul "Viaţa ca o pradă". În 1939 este transferat la şcoala normală din Cristur (judeţul Odorhei), unde, preocupat de ştiinţele umaniste, citeşte primele sale încercări literare, în cadrul societăţii literare. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, România a cedat silit teritorii din Ardeal, printre care şi judeţul Odorhei.

Elevii şcolii din Cristur au fost transferaţi în alte regiuni, iar Marin Preda a fost repartizat la Bucureşti. Tânărul elev de atunci citeşte cu voluptate marile opere ale literaturii universale, filosofie şi scrie cu febrilitatea celui care îşi simte şi îşi intuieşte destinul. Îi cunoaşte pe Geo Dumitrescu şi pe ceilalţi tineri din redacţia revistei Albatros, iar în 1941 se angajează corector la ziarul Timpul. La această publicaţie, Marin Preda debutează cu schiţa "Pârlitu" în 1942, în cadrul paginii literare "Popasuri", condusă de Miron Radu Paraschivescu.

UN DEBUT DE BUN AUGUR
Devine apoi secretar de redacţie la Evenimentul zilei, ziar condus de Ion Vinea. Debutul editorial al prozatorului care i-a punctat, practic, startul în cariera literară a fost în 1948, când i-a apărut volumul de schiţe şi povestiri "Întâlnirea din Pământuri". A fost o întâmplare fericită aceea că debutul lui Marin Preda s-a produs la timp, la limită, înainte cu puţin de marele dezastru ideologic şi cultural. În acelaşi an a fost instaurat regimul comunist. Partidul unic şi-a impus şi în literatură dezideratele propagandistice, propunându-şi să răspândească realismul socialist.

Formula "obsedantul deceniu" îi aparţine lui Marin Preda. Prozatorul a reuşit, printre hăţişurile ideologice, să salveze scrieri durabile, care au învins timpurile.
Plecând de la schiţa "Salcâmul", publicată în ziarul Timpul, în 1949, începe să scrie prima versiune a romanului "Moromeţii", refăcută şi publicată abia peste şase ani.

DIN VIAŢĂ ŞI DIN LITERATURĂ
"Când întâlnesc un scritor, cititorii îl întreabă invariabil ce e adevăr şi ce e închipuire în ceea ce a scris el. După ce primesc răspunsul rămân dezamăgiţi. (...) Dacă scriitorul le răspunde că nimic nu e inventat, ar zice ei atunci, va să zică a auzit şi el cutare întâmplare şi s-a apucat de scris, asta nu e aşa greu, sau dacă totul e imaginat, aha, va să zică scorneli. Eu însă am complicat puţin lucrurile, dându-le următorul răspuns: adevărate sunt sentimentele, ficţiuni sunt împrejurările", spune cu umor Marin Preda. ("Creaţie şi morală", Ed. Cartea Românească, 1989)

Foarte mulţi sunt aceia care cred sincer că viaţa lor e un roman. S-au regăsit, poate, într-o ipostază similară cu aceea citită în vreo carte, sau, după caz, nu au citit nimic, crezând însă, la fel de sincer, că viaţa lor depăşeşte net cunoaşterea ce ar putea fi dobândită prin lectură. Există, fără îndoială, personaje ale vieţii, oameni livraţi unor destine zdrobitoare. Marin Preda povesteşte că o cititoare de pe şantierul naval din Brăila a scris o scrisoare către România literară în 1976 în care îşi exprima înţelegerea faţă de literatură astfel: "Nu întotdeauna ne simţim în paginile romanelor tot atât de bine ca pe şantier".

Scriitorul îi răspunde: "Produceţi atât de bine, încât doar literatura vă supără? La ce vă mai trebuie literatură? Nu ştiţi că literatura (adică o formă de cunoaştere) e, între altele, şi o compensare? (...) Lăsaţi literatura pentru cei care îşi găsesc în ea un ideal estetic, o aspiraţie spre intemporal, adică spre o idee că nu vom pieri o dată cu ciclul nostru biologic". (Marin Preda, "Viaţa şi literatura", 1976)

MOROMETE, PERSONAJ MEMORABIL
Ilie Moromete întruchipează ideea de tată, din vremea aceea, din lumea satului românesc. Pe tatăl real al lui Marin Preda îl chema Tudor Călăraşu. În volumul "Convorbiri cu Marin Preda", scriitorul îi spune lui Florin Mugur: "Ca să fie un Don Quijote, Moromete ar trebui să acţioneze în spiritul iluziilor lui. Dar ce interes aveam eu şi ce interes are orice scriitor să imite pe altcineva, să imite pe alt scriitor, altă carte? Chiar dacă realitatea ne-ar ispiti să o facem". "Moromeţii" este romanul unei familii, dar şi un studiu asupra satului. Personajele lui Marin Preda sunt complexe, inteligente, profunde şi ironice.




Povestea încearcă să răspundă întrebării dacă mica proprietate ţărănească poate rezista la presiunile relaţiei de producţie capitaliste. Ovidiu S. Crohmălniceanu scria în articolul intitulat: "Un roman polemic": "Moromeţii fac parte din categoria romanelor trăite. Cineva ar putea obiecta că toate cărţile bune sunt trăite. Pentru Marin Preda, satul nu e o realitate exterioară, ale cărei particularităţi izbitoare trebuie să le dea cititorului, ci realitatea însăşi". ("Viaţa românească", 1956).

Ilie Moromete, ţăran din Siliştea - Gumeşti, deţine o filozofie proprie asupra vieţii şi îşi exprimă vehement păreri îndrăzneţe, fără să se lase atras în conjuncturi politice de moment. Citeşte ziarele, pe care le comentează cu prietenii, fumează aparent nepăsător, dar este preocupat de achitarea impozitelor şi datoriilor, însă amână cât poate plata acestora. În încercarea de a păstra unitatea familiei sale, este autoritar şi intransigent, stăpâneşte în chip absolut, îşi bate uneori copiii cu parul.

Îşi explică însă strategia: "Atâta timp cât trăiesc eu, ori faceţi cum zic eu, ori dacă nu, să plecaţi. Am muncit şi am trudit şi am luat pământul de la ciocoi ca să trăiţi voi bine! De ani de zile mă zbat să nu vând din el, să plătesc fonciirea fără să vând, ca să vă rămâie vouă întreg, orbilor şi sălbaticilor la minte!".

Dar Marin Preda, în cartea de dialoguri cu Florin Mugur, explică: "Nu este o bătaie, ci un gest de disperare, prin care încearcă să-şi oblige fiii să rămână ceea ce ar trebui ei să fie, după părerea lui, adică ţărani adevăraţi". Averea nu reprezintă însă scopul său în viaţă, ci confortul şi liniştea unui trai onorabil pentru familie. În acelaşi timp, îşi apără libertatea umană şi morală. De fapt, lupta individuală este cu presiunea istoriei care trece şi prin curtea sa.
Altminteri, Ilie Moromete este un om cu simţul umorului, al ridicolului, un om căruia îi place viaţa ca spectacol, contemplaţia.

Nu ne-am propus să explicităm romanul, pentru a nu diminua cititorului impactul şi emoţia lecturii. Încheiem acum cu vorbele lui Nicolae Manolescu, scrise în Contemporanul (1966): "Marin Preda devine, în raport cu opera lui, moromeţian, pe măsură ce Moromete însuşi devine, în raport cu lumea lui, moromeţian".


Moş Nicolae Cobzarul e Ilie Moromete
Un spirit boem, Ştefan Luchian (1868-1916), autorul tabloului pe care-l prezentăm (ulei pe pânză, 42x43 cm), şi-a pierdut adesea timpul prin cârciumi şi petreceri, rispindu-şi averea printre lăutari. Era atras de mahalale şi oameni simpli, fapt vizibil într-un număr important de lucrări inspirate de melancolia zonelor perferice. Cel mai adesea Luchian era prezent în Mahalaua Dracului - zona cuprinsă între Hanul Galben şi Groapa lui Ouatu, partea stângă a Filantropiei, actuala Stradă Banu Manta.

Într-una dintre cârciumile de aici, pictorul l-a întâlnit pe Moş Nicolae, un cobzar bătrân al cărui chip expresiv i-a inspirat mai multe desene şi un important portret în ulei. Pânza Moş Nicolae Cobzarul, expusă în sala 3 a Galeriei Naţionale de la MNAR, este una dintre cele mai cunoscute şi apreciate potrete semnate de Ştefan Luchian. Aproape întreaga suprafaţă a lucrării este ocupată de capul bătrânului sprijinit greoi în mâna stângă. Chipul zugrăvit într-o tonalitate generală de tonuri pământii cu mici reflexii de gri-argintiu este încărcat de o melancolie nostalgică ce sugerează o existenţă încercată de neajunsuri şi griji.

Esenţa expresivităţii constă în grijile existenţiei care şi-au lăsat amprenta pe chipul personajului. Potretul bătrânului meditativ l-am asociat cu Ilie Moromete, personajul lui Marin Preda construit după modelul tatălui său, Tudor Călăraşu. Vorbim în ambele cazuri despre un om simplu - ţinând cont de statutul social, dar cu o psihologie foarte complexă. Modelul ţăranului-filosof, a omului simplu educat la "şcoala vieţii", depăşeşte cu mult în profunzime aparenta complexitate a înaltei societăţi. Artiştii români, literaţi sau plasticieni, şi-au identificat deseori muze printre oamenii simpli, ale căror poveşti impresionează şi astăzi.
• Valentina Iancu

"Când întâlnesc un scriitor, cititorii îl întreabă invariabil ce e adevăr şi ce e închipuire în ceea ce a scris el. După ce primesc răspunsul rămân dezamăgiţi. (...) Dacă scriitorul le răspunde că nimic nu e inventat, ar zice ei atunci, va să zică a auzit şi el cutare întâmplare şi s-a apucat de scris, asta nu e aşa greu, sau dacă totul e imaginat, aha, va să zică scorneli. Eu însă am complicat puţin lucrurile, dându-le următorul răspuns: adevărate sunt sentimentele, ficţiuni sunt împrejurările"
Marin Preda
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020
Galerie Foto Sărbătorirea Zilei Naționale a României va fi marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de evenimente online de promovare a culturii și civilizației românești. Concerte, expoziții, conferințe...

Filmul documentar Regele Scamator - Ștefan Iordache, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia 30

Filmul documentar Regele Scamator - Ștefan Iordache, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia 30
Galerie Foto Vineri, 27 noiembrie, de la ora 15.00, Festivalul Naţional de Teatru prezintă online, pe site-ul  festivalului, filmul documentar REGELE SCAMATOR – Ștefan Iordache. Producția este disponibilă...

Alexandru Tomescu şi Ştefan Cazacu, alături de Orchestra Română de Tineret, concert extraordinar online în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi Zilei Naţionale a României

Alexandru Tomescu şi Ştefan Cazacu, alături de Orchestra Română de Tineret, concert extraordinar online în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi Zilei Naţionale a României
Galerie Foto Orchestra Română de Tineret revine în atenţia publicului cu un concert extraordinar online ce va fi difuzat în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi...

Iuliana Tudor: „Filmul ’Port Valoare și Splendoare’ este darul meu pentru România”

Iuliana Tudor: „Filmul ’Port Valoare și Splendoare’ este darul meu pentru România”
Galerie Foto Prima producție documentară despre ia românească, seria în cinci episoade „Port Valoare și Splendoare”, începe la TVR 1 de Ziua Națională a României. Prima parte, difuzată la ora 16.30, ne poartă din...

O scrisoare pierdută, live stream de Ziua Națională, la Teatrul Național din Timișoara

O scrisoare pierdută, live stream de Ziua Națională, la Teatrul Național din Timișoara
Galerie Foto De Ziua Națională a României, Teatrul Național din Timișoara se deschide virtual publicului cu unul din cele mai aplaudate spectacole - un semn de speranță, un gest profund asumat în viața comunității:...

„Felii”, cu Ofelia Popii și „LIVE”, regia Bobi Pricop se văd în acest weekend în cadrul Festivalului Național de Teatru

„Felii”, cu Ofelia Popii și „LIVE”, regia Bobi Pricop se văd în acest weekend în cadrul Festivalului Național de Teatru
Galerie Foto „Felii”, un spectacol de la Lia Bugnar, cu Ofelia Popii și „LIVE”, regia Bobi Pricop, cea mai recentă producție a Secției Germane a TNRS, sunt cele două spectacole pe care Teatrul Național „Radu...

Doliu la Hollywood. A murit actorul care l-a interpretat pe Dark Vader în Star Wars

Doliu la Hollywood. A murit actorul care l-a interpretat pe Dark Vader în Star Wars
Actorul american David Prowse a decedat la vârsta de 85 de ani. Acesta a devenit cunoscut pentru rolul Darth Vader în trilogia originală Star Wars.  „Cu mare regret şi tristeţe sufletească,...

Concertul sopranei Teodora Gheorghiu, transmis online cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României, la Roma

Concertul sopranei Teodora Gheorghiu, transmis online cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României, la Roma
Galerie Foto Marți, 1 decembrie 2020, ora 19:00 (ora 20:00, în România), Asociația Culturală PROPATRIA din Roma, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului – Departamentul Românilor de Pretutindeni, în colaborare cu...

Actorii Teatrului Național București, voluntari la un call center DSP

Actorii Teatrului Național București, voluntari la un call center DSP
Actorii Teatrului Național din București se implică în viața publică și încearcă, în această perioadă dificilă, să sprijine publicul care le-a fost alături până nu demult.   La call center-ul...

Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Alexa Visarion, Radu Afrim, Tamara Buciuceanu-Botez, Lia Bugnar, în cea de-a șaptea zi a Festivalului Național de Teatru

Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Alexa Visarion, Radu Afrim, Tamara Buciuceanu-Botez, Lia Bugnar, în cea de-a șaptea zi a Festivalului Național de Teatru
Galerie Foto Programul celei de-a şaptea zile a FNT 30/ FNT ALTFEL reuneşte şase evenimente pe site-ul festivalului.                 SCENA „FNT...

Premiera Queen of Hearts, alături de Lars von Trier, Parasite și Moromeții, pe platforma TIFF Unlimited

Premiera Queen of Hearts, alături de Lars von Trier, Parasite și Moromeții, pe platforma TIFF Unlimited
Galerie Foto Queen of Hearts / Dama de cupă, o dramă daneză controversată, multipremiată internațional, regizată de tânăra May el-Toukhy, a fost lansată de Transilvania Film în premieră în România...

Dios Diego Armando Maradona a murit. Omagii aduse prin artă marelui fotbalist

Dios Diego Armando Maradona a murit. Omagii aduse prin artă marelui fotbalist
Galerie Foto Odată cu plecarea lui Maradona, unul dintre cele mai mari mituri ale tuturor timpurilor rămâne de acum doar în istorie. Omagii aduse acestui fenomen mondial, prin intermediul artelor și al...

Ce au în comun Maia Morgenstern şi Barack Obama

Ce au în comun Maia Morgenstern şi Barack Obama
Galerie Foto E sezonul biografiilor, putem spune. O perioadă în care apar la noi câteva volume care ar trebui avute în casă de oricine. Secretele din viaţa Maiei Morgenstern, fabuloasa poveste a unui tânăr de culoare ajuns...

Respectarea Protocolului, esența vieții de partid

Respectarea Protocolului, esența vieții de partid
Galerie Foto În a doua parte a prefaței trilogiei „Dragostea și Revoluția”, Ion Cristoiu reliefează observațiile autorului Dinu Săraru referitoare la Protocolul care trebuia urmat la virgulă de toată lumea, robotic....

Rolul partidului comunist în propria sa prăbușire din 1989

Rolul partidului comunist în propria sa prăbușire din 1989
Galerie Foto Începând cu 2 decembrie, Jurnalul vă oferă cele trei volume ale Trilogiei „Dragostea și Revoluția”, de Dinu Săraru. Până la apariția volumelor pe piață vă lăsăm să vă delectați cu prefața...
Serviciul de email marketing furnizat de