x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nicolae Manolescu - Diavolul cenzurii era şchiop

0
Autor: Oana-Maria Baltoc 30 Oct 2008 - 00:00
Nicolae Manolescu - Diavolul cenzurii era şchiop

România literară sărbătoreşte anul acesta 40 de ani de la apariţie. Nume importante ale culturii româneşti şi-au lăsat semnătura în paginile publicaţiei intrate deja în istorie. Cenzură, Securitate, comunism, Revoluţia din decembrie ’89 sau adaptarea la economia de piaţă, o existenţă plămădită din bune şi rele, despre care ne-a vorbit Nicolae Manolescu, director al revistei.



În cele patru decenii care au trecut de când fosta Gazetă Literară şi-a schimbat numele în România literară, s-au petrecut multe. România literară le-a întâmpinat pe toate şi despre şi mai multe s-a scris în filele sale. Cum se văd cei 40 de ani acum, într-o epocă în care nu mai avem răbdarea şi nici timpul de a înţelege mai mult, de a medita asupra unor teme infinit mai importante decât cele care ne macină zi de zi? “Aş fi vrut ca această aniversare să ne aducă numai bucurie. Din păcate, din diferite motive, îndeosebi financiare, ne este serios umbrită. Acum lucrurile stau mai bine, orizontul se mai luminează, dar grijile nu au trecut cu totul. Viaţa ştie să împartă bucuriile cu necazurile. Sigur, 40 de ani de când fosta Gazetă Literară şi-a schimbat numele în România literară reprezintă un moment important. Revista a avut din 1968, de când poartă acest nume, mai multe etape. Şi aş spune că una dintre cele mai importante este cea de după 1990, când a trebuit să se adapteze ca toate publicaţiile din ţară la economia de piaţă. Era normal să se întâmple aşa, dar e la fel de adevărat că prima intrată în economia de piaţă a fost cultura, înaintea industriei, oarecum pe nepregătite”, mărturiseşte Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, actual director al revistei, unde a fost de-a lungul timpului şi redactor-şef adjunct, cronicar, editorialist. 

Axul literaturii romăne

România literară a reprezentat pentru publicistica şi cultura românească un fel de ax central al literaturii române, fiind considerată cea mai importantă publicaţie a Uniunii Scriitorilor, în opinia lui Manolescu: “România literară a rămas o publicaţie reper în măsura în care a ştiut şi a reuşit să se adapteze la condiţii care
s-au schimbat de câteva ori în decursul acestor decenii. Etapele pe care eu le-am prins la România literară ar fi directoratul lui George Ivaşcu, din ’72 până la moartea lui, în ’88, un interimat al lui Dumitru Radu Popescu, care era şi preşedintele Uniunii Scriitorilor în acel moment, dar şi directorul Contemporanului. Din ’90 am devenit eu însumi director. Sigur, de etapa aceasta de mijloc cu interimatul lui Dumitru Radu Popescu, de după moartea lui Ivaşcu, s-a temut foarte multă lume pentru că se gândea că revista îşi va pierde identitatea. S-a dovedit totuşi o perioadă fastă. Dumitru Radu Popescu a avut tactul şi inteligenţa de nu se amesteca în problemele revistei. După 1990 lucrurile s-au schimbat cu totul şi revista a trebuit să se descurce cumva pe cont propriu”.

Gazetă de opoziţie
Perioada regimului comunist a marcat existenţa revistei, dar nu a îndepărtat-o şi de principalul ei scop: “România literară a reprezentat principala instanţă critică din literatura română în timpul regimului comunist. Echipa de critici a revistei a asigurat o judecată corectă şi neimplicată politic, în aşa fel încât literatura română a putut avea în toţi anii aceia un canon critic corect, paralel cu canonul oficial în care existau alte cărţi, alţi scriitori, alte opere. Extraordinar a fost că acest canon a devenit şi canon didactic. Din 1970 manualele de şcoală, în ceea ce priveşte perioada contemporană, i-au cuprins pe acei autori pe care criticii de la România literară îi considerau valoroşi.

Nu pe cei oficiali sau sprijiniţi de partid. De aceea trebuie spus că România literară a fost mai mult decât o gazetă de opoziţie, în condiţiile în care vorbim despre opoziţie în epoca ceauşistă”, precizează actualul director al publicaţiei. Chiar dacă nu a scăpat de conţinutul oficial impus, celebrele discursuri ale lui Nicolae Ceauşescu ocupau primele şase-şapte pagini ale revistei, publicaţia şi-a păstrat independenţa: “Au fost foarte puţine concesii. De altfel, în decembrie ’89, când a apărut cel dintâi număr de după Revoluţie, România literară a fost singura revistă din România care şi-a făcut autocritica într-un editorial în care le-am cerut scuze cititorilor noştri pentru compromisurile pe care a trebuit să le facem. După 1990 lucrurile s-au schimbat foarte mult în cultură şi mi-e greu în acest moment să spun exact ce rol are România literară. Am încercat să avem o minimă obiectivitate faţă de ce se întâmplă şi faţă de valorile noastre şi, în acelaşi timp, să spijinim valorile literare, şi nu valorile politice implicate, de altfel, în literatură. Am încercat să nu fim nici cu puterea, nici cu opoziţia.

ŞI EU CRED CĂ AM REUŞIT”. FAŢA UMANĂ A CENZURII
În timpul regimului ceauşist, oamenii supuşi condeiului au descoperit punctele slabe ale cenzurii. Aşa au învăţat cum să-şi continue menirea demn, fără să-şi vadă creaţiile schilodite. Astfel, Nicolae Manolescu conturează o faţă mai puţin cunoscută a instituţiei cenzurii, cea umană: “Cenzura era extrem de neplăcută, cu intervenţii care mutilau şi masacrau literatura, dar această cenzură nu era fără defecte, un fel de diavol. Diavolul era şchiop. Se întâmplau şi lucruri extraordinar de critice la adresa regimului comunist în pofida cenzurii. (…) Asta nu înseamnă că cenzura era atroce, dar avea lipsuri. E un proces extrem de complicat. Cenzura era ticăloasă, dar nu era imbecilă, lucru pe care eu îl spun şi despre alte instituţii din regimul comunist. Şi Securitatea era ticăloasă, dar nu şi imbecilă. Ştiau între două rele s-o aleagă pe cea mai mică. Ce însemna cenzura până la urmă? Erau foştii noştri studenţi. I-am descoperit întâmplător acolo. Erau oameni pe care noi înşine îi formasem, mulţi dintre ei ne respectau şi atunci încercau şi ei să facă un rău cât mai mic. Există un exemplu… Marin Preda se sfătuia cu o doamnă de la cenzură, Doxănescu, de câte ori scotea un roman şi îi era recunoscător pentru că îi atrăgea atenţia asupra unor lucruri care ar fi putut să ducă la pierderea a nenumărate pagini, care ar fi fost sacrificate dacă nu era atent. Această doamnă a fost dată afară de la cenzură până la urmă, pensionată, pentru că a acceptat publicarea unui album cu icoane. Sigur, printre cenzori erau şi nemernici, care nu pot spune că erau convinşi de dreptatea lor”.

Cu mâna întinsă către speranţă
Au trecut aproape 19 ani de la Revoluţie, iar cultura continuă să stea cu mâna întinsă. S-au găsit întotdeauna, din fericire, acei oameni, puţini, dornici să ajute. “România literară a avut mai mulţi sponsori din direcţii foarte diferite. Eu însumi m-am transformat într-un fel de fund raising. Am găsit oameni generoşi dispuşi să ne dea. Fundaţia Anonimul este unul dintre sponsorii noştri de cea mai mare seriozitate. De la Ion Raţiu şi până la Anonimul am trecut prin multe mâini şi am reuşit să supravieţuim. Acum, rămâne de văzut ce va fi după aniversarea de la sfârşitul lui noiembrie, în timpul târgului de carte (n.r. – Târgul de carte Gaudeamus)”, speră Nicolae Manolescu să asistăm la o întoarcere către valorile culturale.

Nicolae Manolescu Diavolul cenzurii era şchiop“Nu-mi aduc aminte nici un scriitor important, major ori critic sau istoric literar care să nu fi trecut prin paginile revistei. Dar am destule nume pe care nu o să le dau, care nu ar fi trebuit să fie acolo”

“Cenzura era ticăloasă, dar nu era imbecilă, lucru pe care eu îl spun şi despre alte instituţii din regimul comunist. Şi Securitatea era ticăloasă, dar nu şi imbecilă. Ştiau între două rele s-o aleagă pe cea mai mică”

Nicolae Manolescu
Citeşte mai multe despre:   arte,   romania,   nicolae,   manolescu,   nicolae manolescu,   literară,   cenzurii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Miercuri, o nouă carte esenţială: "Dumineca orbului", de Cezar Petrescu

Miercuri, o nouă carte esenţială: "Dumineca orbului", de Cezar Petrescu
Jurnalul îţi oferă miercuri o carte specială, tristă, în care tot ce este frumos se năruie precum un castel de cărti de joc, dar din care învăţăm o lecţie de viaţă: primim mereu şanse, fiecare la vremea...

Baronii spațiului: Elon Musk, Jeff Bezos și aventura colonizării cosmosului, de Christian Davenport

Baronii spațiului: Elon Musk, Jeff Bezos și aventura colonizării cosmosului, de Christian Davenport
Duminică, 15 noiembrie 2020, SpaceX și NASA au lansat cu succes o nouă misiune istorică în spațiu, născută din colaborarea celor doi. Editura RAO vă propune una dintre cele mai detaliate istorii a companiei...

Giorgio Strehler, Silviu Purcărete și Josef Nadj pe scena online a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE 2020!

Giorgio Strehler, Silviu Purcărete și Josef Nadj pe scena online a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE 2020!
Galerie Foto Joi, 19 noiembrie 2020, începe cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE, organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, în perioada 19-29 noiembrie. Evenimentul va debuta, la ora...

„Vorbe, vorbe, vorbe...”, întâlniri la intersecţii de emoţie şi gând, la Festivalul Național de Teatru, FNT ALTFEL

„Vorbe, vorbe, vorbe...”, întâlniri la intersecţii de emoţie şi gând, la Festivalul Național de Teatru, FNT ALTFEL
Galerie Foto FNT 30 / FNT ALTFEL propune în Secţiunea „Vorbe, vorbe, vorbe...” o serie de dialoguri, în care Geoge Banu şi Călin Ciobotari lansează interogaţii artistice unor creatori cu personalitate. Discuţiile...

Aniversarea Teatrului Național Iași - Pe simeze, 180 de stagiuni naționale neîntrerupte

Aniversarea Teatrului Național Iași - Pe simeze, 180 de stagiuni naționale neîntrerupte
Expoziții pe pietonalul Ștefan cel Mare, în Copou și pe esplanada Teatrului Național, cu ocazia aniversării a 180 de ani de la înființarea instituției Teatrului Național Iași. Acum 180 de ani, la Iași,...

Yvonne în FNT30

Yvonne în FNT30
Festivalul Național de Teatru/FNT din București a ajuns la Ediţia30 şi, din cauza pandemiei, se va desfăşura online, în perioada 22-29 noiembrie 2020.  Organizatorii au construit FNT30 "pe...

Giorgio Strehler, Silviu Purcărete și Josef Nadj pe scena online a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE 2020!

Giorgio Strehler, Silviu Purcărete și Josef Nadj pe scena online a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE 2020!
Galerie Foto Joi, 19 noiembrie 2020, începe cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE, organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, în perioada 19-29 noiembrie. Evenimentul va debuta, la ora...

Cum să ai inspirație pentru a transforma statul acasă într-o perioadă frumoasă

Cum să ai inspirație pentru a transforma statul acasă într-o perioadă frumoasă
Galerie Foto Dacă în perioada imediat următoare vei începe să lucrezi exclusiv de acasă, iar această perspectivă îți generează câteva temeri, e momentul să le lași deoparte și să pui la cale un plan strategic. Faptul...

TNB în FNT, via online, cu creații de înalt nivel artistic

TNB în FNT, via online, cu creații de înalt nivel artistic
Galerie Foto În prima ediție a Festivalului Național de Teatru ce se va desfășura online, între 22 și 29 noiembrie, Teatrul Național din București a fost invitat să prezinte câteva spectacole dintre cele ce s-au bucurat...

Spectacolul Be Ariell F, din cadrul Festivalului Internațional de Teatru Interferențe, live, online

Spectacolul Be Ariell F, din cadrul Festivalului Internațional de Teatru Interferențe, live, online
Galerie Foto Spectacolul Be Ariell F, din cadrul Festivalului Internațional de Teatru Interferențe, programat marți, 24 noiembrie și joi, 26 noiembrie, ora 20.00, se va desfășura live, pe platforma Zoom,...

Invitație la lectură: persuasiune, memorie, armonie

Invitație la lectură: persuasiune, memorie, armonie
Galerie Foto Acestea par cele trei ingrediente ale unei vieți fericite în anul de grație 2020. Iar cărțile care le au drept teme principale vor fi cu siguranță cadouri ideale de sărbători pentru...

BIEFF.10: teme sociale arzătoare, dezbătute împreună cu invitații ediției și cu spectatorii din întreaga țară

BIEFF.10: teme sociale arzătoare, dezbătute împreună cu invitații ediției și cu spectatorii din întreaga țară
Galerie Foto Cea de-a zecea ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF (24-29 noiembrie) își propune să creeze un spațiu de reflecție și dezbatere care să invite la imaginarea unor viziuni...

Premieră online la Teatrul German de Stat Timișoara

Premieră online la Teatrul German de Stat Timișoara
Galerie Foto Obligați de împrejurări și de deciziile luate de instituțiile abilitate, continuăm seria de premiere online la Teatrul German de Stat Timișoara cu spectacolul Après Ski, gândit și interpretat de Niko Becker, ce...

Not Natural, de Andrada Fesnic la Galeria Estopia

Not Natural, de Andrada Fesnic la Galeria Estopia
Galerie Foto Galeria Estopia București vă invită vineri, 27 noiembrie, între orele 14.00 – 20.00, la vernisajul expoziției Not Natural, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia...

Romanul recompensat cu prestigiosul The Booker Prize, în curs de traducere în colecția ANANSI. World Fiction

Romanul recompensat cu prestigiosul The Booker Prize,  în curs de traducere în colecția ANANSI. World Fiction
Cartea desemnată recent câștigătoarea mult-râvnitului The Booker Prize 2020, romanul Shuggie Bain al scriitorului scoțian Douglas Stuart, se află în curs de traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției...
Serviciul de email marketing furnizat de