x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Opereta "Silvia", o montare clasică

Opereta "Silvia", o montare clasică

de Maria Sârbu    |    14 Noi 2009   •   00:00
Opereta "Silvia", o montare clasică
Sursa foto: Gheorghe Mihăiţă/

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului "Viaţa e frumoasă" s-a deschis joi cu "Silvia" - noua producţie a Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian". Emmerich Kálmán a scris această operetă în 1915, de atunci făcând săli pline în Europa şi în America.



Varianta 2009 cu spectacolul "Silvia" de la Opereta bucureşteană este o coproducţie cu Teatrul de Operetă şi Musical din Budapesta, iar regia aparţine chiar directorului acestuia, Miklos Gábor Kerényi, care semnează cu numele KERO. Montarea a fost creată în stil clasic, exact ca acea prezentată anul trecut de Opereta din Budapesta, în cadrul primei ediţii a Festivalului "Viaţa e frumoasă", realizată de acelaşi creator. Distribuţia, cu două variante, reuneşte interpreţi de la Teatrul "Ion Dacian". În seara premierei au ieşit la rampă Tina Munteanu (în rolul Silvia Varescu), Florin Budnaru, Gabriela Daha, Cătălin Petrescu, Ştefan Popov, Gladiola Niţulescu, Mihnea Lamatic, Daniel Eufrosin. Orchestra Operetei bucureştene a fost dirijată, joi seară, de ungurul Balázs Stauróczky, iar la alte reprezentaţii îi va lua locul Tiberiu Oprea.

Muzica lui Kálmán, îndrăgită de foarte multe generaţii de iubitori ai genului, a impresionat publicul venit la premieră. Apropo, pentru că multe persoane invitate nu au onorat cu prezenţa lor evenimentul, pe viitor, biletele, în astfel de ocazii, vor fi puse toate în vânzare, după cum a spus în deschiderea festivalului directorul Operetei, Răzvan Ioan Dincă. Teatrul "Ion Dacian" are un public foarte bun, plătitor de bilet, care urmăreşte repertoriul acestei instituţii. De această dată, unii nu au mai găsit bilete, deşi au existat locuri neocupate.

Istoric
"Silvia", cunoscută ca "Prinţesa ceardaşului", a avut premiera absolută la 17 noiembrie 1915, pe scena Teatrului "Johann Strauss" din Viena. Partitura operetei cuprinde 23 de numere muzicale - melodii pline "de romantism şi de ritmuri debordând de umor de bun-gust". Desprindem ceardaşul la "Intrarea Silviei", apoi transformat în "duetul Boni-Feri" sau în "cântecul lui Boni cu cor". Nu lipseşte valsul, în special în duetele Silvia-Edwin şi Edwin-Stasi. Textul dramatic (libretul aparţine lui Leo Stein şi Béla Jenbach) este bine închegat. Considerată una dintre cele mai populare lucrări de gen, melodiile din această operetă fiind fredonate pe străzile marilor capitale europene, "Silvia" a fost adusă la rampă pe diverse scene ale lumii.

Aşa cum spun mulţi creatori de spectacole de gen, povestea Silviei, fata de cabaret, care încearcă să ajungă în înalta societate, a inspirat de zeci de ani arta. Subiectul i-a captivat şi pe cineaşti, ideea principală a acestei operete fiind recunoscută şi astăzi în multe creaţii cinematografice. Prima încercare s-a făcut în 1919, dar succesul fulminant l-a avut filmul inspirat din libretul şi muzica "Silvia" produs în Germania în 1927. Au creat şi sovieticii două filme după "Silvia", în 1950 şi 1981. Au fost şi alte variante - SUA, Marea Britanie, Germania.

Cântăreţii din teatru

Au acceptat să vină la Festivalul "Viaţa e frumoasă", organizat de Teatrul de Operetă "Ion Dacian", membrii trupei britanice "The Tiger Lllies", care au avut aseară programate două concerte găzduite de Teatrul Metropolis. Au venit pentru prima dată în România.

Grupul este format din Martyn Jacques, Adrian Huge şi Adrian Stout. "The Tiger Lillies" cântă un "punk cabaret", spectacolele lor având componentă teatrală pregnantă, preferând astfel sălile de teatru celor de concerte.

Pentru Florin Piersic jr, formaţia este un fenomen: "I-am văzut acum 10 ani, la Marsilia. Acum trei ani, m-am dus special pentru ei, la Berlin. Aflasem că vor avea concert acolo. Acum aştept cu sufletul la gură să-i văd din nou. Aştept să-l văd din nou pe Martyn Jacques. Omul care a reinventat acordeonul. Omul magic. Clovnul arogant. Castratul. Omul care a reuşit fuziunea definitivă dintre teatru, operetă, circ şi cabaret. Omul pe care Brecht şi-ar fi dorit să-l cunoască personal. Pentru că el l-a creat".

×
Subiecte în articol: arte