Mitzura Arghezi continuă să impresioneze prin vitalitate la cei 80 de ani împliniţi, declarând că cel mai mult îi place să conducă maşina şi să se uite la televizor la National Geographic şi la Animal Planet...
Mitzura Arghezi continuă să impresioneze prin vitalitate la cei 80 de ani împliniţi, declarând că cel mai mult îi place să conducă maşina şi să se uite la televizor la National Geographic şi la Animal Planet...
Jurnalul Naţional: Mai participaţi la evenimente culturale?
Mitzura Arghezi: Mi-a părut rău că nu m-am putut duce la festivalul “Enescu”, dar am avut un accident. În general, mă duc rar, mă duc numai când mă conving că actorul şi regizorul au făcut o piesă bună. M-am dus la Naţional la câteva şi am regretat că m-am dus. Eu am fost în Teatrul Naţional, am jucat şi în filme. Era o viaţă artistică foarte dezvoltată atunci. Acum, trebuie să vă mărturisesc că am fost la o serie de spectacole, dar nu mă satisfac. Văd că artiştii sunt premiaţi, pleacă în turnee, ceea ce-i foarte bine, că înainte limba era o frână pentru un actor. Această circulaţie este foarte bună, pentru că poate să le facă o emulaţie mai mare. Sunt foarte mulţi regizori teribilişti, dar cultura clasică va rămâne.
Schimbări
Jurnalul Naţional: Volumele memoriale închinate tatălui dumneavoastră totalizează câteva mii de pagini. De cât timp aţi avut nevoie pentru a le realiza?
Mitzura Arghezi: Mi-au trebuit trei ani ca să fac bibliografia Arghezi. Eu am stat trei ani, plecam de la teatru, fugeam dimineaţa. Şi am putut să intru înainte de ’89 şi în nişte săli unde erau revistele interzise, ca să găsesc toate materialele.
Jurnalul Naţional: Ce schimbări aţi face în peisajul cultural actual?
Mitzura Arghezi: Întâi şi întâi, oamenii, în general, nu-şi mai fac meseria cu dragostea aia care se învăţa de la început. Eu am fost îndrăgostită de teatru şi de film. Am terminat cu asta şi după aceea m-a pasionat politica foarte mult şi mi-am dat seama că intrând pe scena politică românească e exact ca la teatru. Trebuia să ai curaj, să îţi alungi toate emoţiile şi să vorbeşti şi să-ţi impui punctul de vedere. Din păcate, foarte mulţi politicieni ai noştri sunt fără şcoală, nici nu ştiu să facă bine o frază, nimic. Deci, în primul rând, aş vrea ca oamenii să înveţe cu dragoste meseria pe care şi-o aleg şi să fie cinste!
Jurnalul Naţional: Admiraţi pe cineva din noul val de creatori?
Mitzura Arghezi: Nu. Sunt traduşi acum foarte mulţi români. Foarte bine că se traduce, dar toţi cei care sunt traduşi ajung acolo numai pe cale politică. Ei sunt reprezentanţii unor instituţii care au putere. Cei din grupurile social-literare care numai prin politică s-au afirmat n-or să facă nimica! Am auzit mereu de X şi Y care sunt trimişi să fie traduşi... Se consumă hârtie de pomană! Păcat că nu se traduce din literatura bună românească, pentru că este o literatură mare. Nu zic că cei care sunt trimişi peste graniţă sunt oameni proşti, dar nu sunt valori. Eu personal m-aş lupta pentru valoare în orice domeniu.
Jurnalul Naţional: Care este cea mai recentă carte citită?
Mitzura Arghezi: Eu reiau şi recitesc vechile cărţi. Am avut o mulţime dintre cărţile noilor poeţi, însă eu m-am învăţat foarte mult să citesc cu rimă. Am încă multe cărţi în bibliotecă pe care nu am apucat să le citesc.
Jurnalul Naţional: Vă uitaţi la televizor?
Mitzura Arghezi: Mă bucur foarte mult de emisiunile de pe National Geographic şi Animal Planet, care sunt interesante şi făcute de oameni talentaţi. Filmele englezeşti... unde văd că scrie englezesc mă uit. Englezii au un stil al lor care e nemaipomenit, chiar dacă e mai modern filmatul din punctul de vedere al regizorului, îmi plac. De obicei, mă uit înainte în program şi văd ce este la televizor.
Viitor
Jurnalul Naţional: Cum credeţi că s-ar fi simţit tatăl dumneavoastră dacă ar fi trăit astăzi?
Mitzura Arghezi: A, ar fi scris al naibii de tare şi ar fi supărat pe foartă multă lume! El s-a războit cu Partidul Liberal, cu Partidul Ţărănesc... A avut 70 de ani de gazetărie şi, fără să îl laud, a fost unul dintre cei mai mari gazetari români! Am descoperit în manuscrisele tatei o mulţime de lucruri netipărite şi să vedem cum le găsim forma. Ar fi de tipărit într-un volum informaţii despre animalele tatălui meu. Speranţe există, sunt un om plin de nădejde. Numai să intereseze publicul, pentru că Arghezi se vinde imediat. Sunt plină de nădejde că vor apărea toate planurile pe care le-am făcut şi despre animale şi mai sunt şi alte lucruri necunoscute, pe care o să le descoperiţi la timpul lor...
Despre presă
Vorbind despre presă, Miztura Arghezi şi-a amintit cu plăcere de vremurile în care tatăl ei umplea pagină după pagină de gazetă. Când am întrebat-o ce ziare citeşte astăzi, a răspuns imediat: “Vă spun, am şi trei ziare pe care le citesc, Jurnalul Naţional, Cotidianul şi Gândul. Dar nu înţeleg de ce au trebuit să se facă atât de multe pagini. Risipă inutilă de hârtie. Şi numai titluri bombastice, numai pentru ca omul să vadă şi să cumpere. Se coboară şi jurnalistica câteodată la nişte lucruri foarte jenante”.
Politicienii de azi
“Din păcate, foarte mulţi politicieni ai noştri sunt fără şcoală, nici nu ştiu să facă bine o frază, nimic. Cu toate astea, îmi place politica, e o provocare pentru mine”
Mitzura Arghezi
petre.fluerasu@jurnalul.ro