Prima moară cu aburi din Bucureşti, între distrugere şi indiferenţă

Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN) a sesizat de curând - inclusiv prin plângere penală - instituţiile cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu faţă de distrugerea Morii lui Assan - prima moară cu aburi din Bucureşti.

Potrivit MCCPN, în ultimele zile, acest monument emblematic al Capitalei, Moara Assan, este supus sistematic unor acţiuni de distrugere. Datând din 1853, monumentul de valoare naţională, categoria A, clasat în Lista Monumentelor Istorice cu codul B-II-m-A-19692, este "un reper în evoluţia industrială a oraşului". Ansamblul morii, nefuncţional în acest moment, păstrează clădiri valoroase din secolele XIX şi XX, având "un real potenţial de conversie".

Specialişti din MCCPN susţin că distrugerile semnalate nu pot fi considerate accidentale sau singulare, ci fac parte "dintr-o serie de acţiuni încurajate de pasivitatea şi de neîndeplinirea obligaţiilor privind protejarea monumentului istoric care le revin prin lege actualului proprietar şi lichidatorului său judiciar". 

Încă din anul 2005, Ministerul Culturii a sesizat ilegalitatea lucrărilor de demolare ce se executau la acel moment, totodată sesizând penal instanţele competente. Cu toate acestea, "a fost decisă neînceperea urmăririi penale, acţiunile de demolare ilegală fiind sancţionate doar cu amenzi simbolice".

"Agresiunile asupra monumentului au continuat în mod susţinut, accesul persoanelor fără adăpost şi al recuperatorilor de material fiind practic încurajat prin lipsa unei paze eficiente", susţin specialiştii din MCCPN. Ei apreciază totodată că această situaţie a dus la producerea incendiului devastator de la 14 mai 2008, fiind vizibile şi efectele intervenţiilor realizate intenţionat pentru slăbirea structurii de rezistenţă a monumentului.

Situaţia gravă a Morii Assan a fost semnalată în volumul I al Cărţii Negre a Patrimoniului, pregătită de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în articole publicate în presa scrisă şi pe internet, prin demersurile Asociaţiei pentru Arheologie Industrială (AIR) şi, nu în ultimul rând, în raportul Comisiei Prezidenţiale pentru patrimoniul construit - situri istorice şi naturale, din septembrie 2008.

Faţă de distrugerile în curs, MCCPN a sesizat la data de 22 iunie 2009 şi în data de 26 iunie 2009 - inclusiv prin plângere penală - instituţiile cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu: Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigaţii Criminale, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, Primăria Sectorului 2. Sesizările adresate de MCCPN au avut în vedere luarea măsurilor legale care se impun pentru oprirea distrugerilor şi protejarea monumentului istoric de valoare naţională.

Deşi un nou dosar penal este în curs, distrugerile au continuat, aşa cum reiese şi din raportul reprezentanţilor MCCPN - Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti care, la 26 iunie 2009, au fost împiedicaţi de către reprezentanţii S.C. Grâul S.A. să facă verificările necesare, conform Legii, asupra stării monumentului istoric - timp în care asupra acestuia se executau lucrări vizibile de demontare a structurilor şi a instalaţiilor aferente clădirii, susţine MCCPN, care instituţiilor cu răspunderi legale luarea tuturor măsurilor pentru stoparea imediată a distrugerilor şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

În vederea prezentării situaţiei critice a patrimoniului industrial, Ministerul Culturii şi Asociaţia pentru Arheologie Industrială organizează la 2 iunie, de la ora 18:00, în Ceainăria Cărtureşti, o dezbatere publică.